România își poate dubla noile capacități de energie regenerabilă: cât va contribui schema CfD?

Ioannis Kalapodas, șeful biroului din România, European Energy

În urma deciziei Comisiei Europene din 6 martie 2024 prin care se aprobă o schemă de ajutor de stat în valoare de 3 miliarde EUR pentru contractele pentru diferență (CfD) până la 31 decembrie 2025, pentru a accelera adoptarea energiei regenerabile, mecanismul CfD a intrat în vigoare la 10 aprilie 2024. Hotărârea de Guvern oferă cadrul legal general pentru implementarea și funcționarea mecanismului de sprijin CfD pentru tehnologiile cu emisii reduse de carbon și include un model de contract CfD pentru proiecte eoliene și fotovoltaice.

Urmează aprobarea normelor de aplicare, inclusiv ordinul Ministerului Energiei de aprobare a Schemei CfD pentru fotovoltaice si eolian on-shore, ordinul de lansare a licitației, precum și legislația secundară a Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE) de stabilire a metodologiei de determinare a prețului de referință și contribuția CfD pentru consumatorii finali, precum și pentru calcularea profiturilor excesive.

Elementele cheie ale legislației adoptate includ un contract pe 15 ani între contrapartea CfD și beneficiar, un mecanism bidirecțional de stabilizare a prețurilor pe baza prețului de referință prin plata diferenței între prețul de referință al pieței și prețul de referință agreat în CfD, finanțarea printr-un fond de lichiditate CfD si condițiile pentru proiectele noi de minim 5 MW care ar fi sprijinite de schema CfD în România.

Data țintă de punere în funcțiune nu trebuie să depășească 36 de luni de la data semnării contractului CfD, iar data limită de începere a exploatării comerciale, de la care beneficiarul CfD poate deveni eligibil  pentru plățile diferențelor aferente CfD, nu poate depăși 24 de luni de la data țintă de punere în funcțiune. La data depunerii proiectului nu este necesar avizul tehnic de racordare la rețea, iar celelalte condiții de eligibilitate incluse în decizia Comisiei includ 10 ani de experiență, o limită pentru fiecare solicitant să nu depășească 25% din capacitatea totală licitată pe fiecare tehnologie, precum și posibilitatea de licitare pentru capacitate parțială. Mai multe detalii vor fi incluse în viitorul Ordin al Ministerului Energiei de aprobare a schemei CfD.

Cu siguranță legislația privind CfD este un pas important către tranziția verde, deși necesită îmbunătățiri și mai multă claritate asupra unor chestiuni. Noi, European Energy, ne implicăm activ, având o experiență bogată în alte piețe. De exemplu, prevederile privind modificările la regulile finale ale licitației pot fi îmbunătățite. De asemenea, legislația actuală nu permite contracte de tip PPA să fie încheiate în mecanismul de sprijin CfD, iar participanții pot tranzacționa doar pe bursă; ambele prevederi sunt excesive și ar trebui eliminate. E nevoie de mai multă claritate și în ceea ce privește termenii în care se poate încheia un consorțiu vs participare fără consorțiu, modificarea prețului de referință, nedepunerea avizului tehnic de racordare (ATR), soluțiile tehnice privind ATR, cerințele privind SCADA pe partea operațională a proiectului, incertitudinile contractuale legate de faptul că bursa OPCOM are dreptul să denunțe unilateral contractul CfD, un plan de rezervă pentru proiectele care vor câștiga licitația dar nu vor obține contractul CfD sau nu se vor putea racorda la timp, precum și alte aspecte.

Cu toate acestea, este evident că cele două runde de licitație pentru o capacitate totală de 5 GW, programate pentru 2024 și 2025, nu vor fi suficiente pentru a acoperi nevoile și potențialul României pentru energie verde, care sunt de două ori mai mari decât capacitatea propusă. Este esențial să fie privită piața de energie în ansamblu, deoarece schema CfD poate acoperi doar o parte din capacitatea nou instalată. România are nevoie de mai mult de 11 GW pentru a-și atinge țintele, fără a include cererea pentru tehnologii Power-to-X pentru producerea de combustibili verzi, precum hidrogen verde sau e-metanol. În realitate, nevoia de capacități regenerabile suplimentare ar putea fi substanțial mai mare pentru atingerea țintelor României de decarbonizare dacă cele două noi reactoare de la Cernavodă nu vor fi construite la timp. În plus, incertitudinile privind construirea lor blochează capacitatea de rețea care ar fi putut integra alte capacități de producție de energie regenerabilă. Schema CfD nu susține în prezent sisteme hibrid (combinații fotovoltaic, eolian și stocare); în același timp, contractele de tip Corporate PPA (în care consumatorii industriali cumpără direct energie de la un producător regenerabil), care ar permite o accelerare rapidă a instalării de capacități de energie regenerabilă, nu sunt încă prea folosite în România. Problemele legate de încheierea de PPA cu cumpărători locali și reglementarea garanțiilor de origine rămân nerezolvate.

Pe scurt, România trebuie să își crească nivelul de ambiție pentru licitațiile CfD pentru a atinge țintele din Planul Național Integrat Energie și Schimbări Climatice; fie poate dubla capacitatea anunțată la peste 11 GW de energie regenerabilă, fie poate adopta alte măsuri pentru a asigura accelerarea investițiilor. Cu toate acestea, fără un cadru de politici publice solid, cuprinzând CfD și toate celelalte reglementări, progresul nostru în tranziția verde va fi mai lent decât sperăm. Trebuie să simplificăm reglementările inclusiv privind tranzacționarea energiei și să deschidem piața către PPA-uri; să scurtăm durata autorizărilor; să adoptăm reguli și condiții clare pentru conectarea la rețea; să elaborăm legislație mai eficientă care să permită nu doar PPA-uri cu livrare fizică, ci și virtuale (sau financiare) și, la un nivel mai larg, să asigurăm un cadru general stabil politic și economic de care are nevoie orice investitor. Este nevoie de reglementări mai eficiente pentru garanțiile de origine și pentru echilibrarea pieței, reducând costurile de echilibrare pentru producătorii de energie ca să nu mai fie cele mai mari din Europa. În plus, este nevoie de legislație orientată către piață și coerentă cu politica energetică națională pentru combustibilii verzi precum hidrogenul sau e-metanolul.

Toate aceste măsuri vor fi în beneficiul investitorilor și dezvoltatorilor de proiecte în energie regenerabilă, dar nu numai. Lista lungă a celor care au de câștigat din mai multă energie regenerabilă include consumatorii de energie mai ieftină și mai curată, dar și agricultorii și proprietarii de terenuri, companiile locale, comunitățile locale și cetățenii obișnuiți, care vor beneficia de creșterea bazei de impozitare pentru bugetele locale și de noi locuri de muncă în investiții prietenoase cu mediul.

Așadar, așteptăm să vedem viitorii pași pentru stabilirea unei date limită de depunere a proiectelor la începutul lunii iulie.