Romania se mentine pe al doilea loc in randul tarilor europene producatoare de gaze, desi productia a scazut.

Productia de gaze a Uniunii Europene a scazut cu 23% in primul trimestru al acestui an, iar România s-a situat pe locul doi in topul tarilor producatoare de gaze naturale, potrivit unui raport al Directiei Generale pentru Energie a Comisiei Europene, DG Energy.

La productia totala a UE de 16 miliarde de metri cubi din T1 / 2020, Olanda a contribuit cu 7,2 miliarde de metri cubi, in scadere de la 10,6 miliarde de metri cubi fata de T1 / 2019. Pe locul doi, România a avut o productie de 2,5 miliarde de metri cubi, in scadere cu 5%, de la 2,6 miliarde de metri cubi.

Tara noastra este urmata de Germania, cu 1,3 miliarde de metri cubi, in scadere de la 1,5 miliarde de metri cubi, si de Italia, cu 1,1 miliarde de metri cubi, fata de 1,3 miliarde de metri cubi in aceeasi perioada a anului trecut.

Cea mai drastica scadere a suferit-o Danemarca, 57%, din cauza intrarii in dezvoltare a perimetrelor Tyra din Marea Nordului, urmata de Irlanda (-20%), Italia (-17%) si Germania (-13%).

 Gazele lichefiate au o pondere de 28% din total importuri

Importurile nete de gaze ale UE au scazut cu 7% in in T1 / 2020 (- 6 mld. mc, pâna la 81 mld. mc) fata de aceeasi perioada a anului trecut, mai ales ca urmare a declinului consumului, cu 5%, in aceeasi perioada.

Gazele venite pe conducte din Rusia au contat pentru 40% din importuri, gazele lichefiate (GNL) au acoperit 28% din acestea, in vreme ce gazele norvegiene 24%. Importurile din Africa de Nord au contribuit cu 6%.

Costul importurilor a scazut pâna la cel mai redus nivel din ultimii 6 ani, 9.8 miliarde de euro in T1 / 2020, cu 48% mai mic fata de primele 3 luni din 2019.

Importurile nete (fara schimbarile din depozite) au variat de la o tara la alta, de la o reducere de 46% in Austria, la o crestere de 217% in Malta (chiar daca in termeni absoluti este o valoare mica: 0,1 miliarde de metri cubi). Dintre marii consumatori europeni de gaze, Franta si-a redus cu 25% dependenta de importuri, Polonia – cu 12%, Italia – 9%, Germania – 8% si Spania a importat mai putin cu 4%.

Importurile nete au crescut usor in Grecia (cu 4%) si in România (cu 1%).

Reculul productiei duce la cresterea dependentei de importuri, mai ales dupa retragerea Marii Britanii din UE. Aceasta in conditiile in care, in 2018, dependenta UE de gazele importate era de 83%, iar in Marea Britanie era de 77%.

 Nesiguranta a amplificat tranzactiile. Preturile au scazut

Volumele tranzactionate in hub-urile europene au crescut cu 32% pâna la 5.010 TWh, mai ales ca urmare a activitatii de management al riscurilor (hedging), pe masura ce preturile au devenit tot mai volatile.

Cea mai mare parte a tranzactiilor (74%) a fost inregistrata pe hub-ul TTF din Olanda.

Supraoferta indusa de livrarile abundente de gaze lichefiate si scaderea cererii au dus la scaderi ale preturilor pâna la minime care nu s-au mai inregistrat din 2009. Preturile de retail au scazut cu 10%

 Consum mai mic cu 5% in medie in UE. Cea mai mare scadere in România

Dupa cresteri de 7% si 2% in trimestrele anterioare, in T1 / 2020 consumul a scazut cu 5% (pentru UE27) fata de aceeasi perioada din 2019, pâna la circa 130,8 miliarde de metri cubi, nivel totusi mai mare fata de T4 / 2019.

In România, Letonia, Finlanda si Slovacia, consumul de gaze a scazut cu mai mult de 20%, in timp ce in Estonia, a fost mai mic cu 14%. In Marea Britanie, consumul a fost mai mic cu 4,5% (cu 1,2 miliarde de metri cubi), potrivit raportului DG Energy.

Top of Form