România se visează din nou hub energetic

România își consolidează perspectivele de hub energetic pe harta Europei pentru o energie mai sigură, mai ieftină și mai curată, prin participarea la proiectul Coridorul Verde, afirmă ministrul Energiei, Sebastian Burduja, pe pagina sa de Facebook.

Povestea, sau dorința, este una veche, de vreo 10-15 ani, când țara noastră reușea să-și asigure consumul de energie exclusiv din surse proprii și mai dispunea și de energie pentru export. Intre timp lucrurile s-au schimbat însă radical, nu în bine, astfel că în momentul de față suntem exact în inversul situației. Ne uitam în urmă cu vreo doi ani cu mirare la Ungaria, care fără prea multe resurse energetice, fără o tradiție în domeniul energetic, a ajuns HUB-ul SudEstEuropean al gazelor naturale și ne întrebam ce se va alege de România? Și nu este greu de presupus. Este suficient să privim sistemul energetic în ansamblu și componentele sale și să găsim răspunsul. Sistemul energetic așa cum se prezintă astăzi, constatăm că se găsește într-o stare de “subzistență”. Astfel, sistemul energetic cuprinzând diversele forme de energie de care România dispune nu mai este unul capabil să funcționeze în condiții de siguranță și eficiență, în orice moment din an si indiferent de condițiile meteo sau geopolitice. Funcționarea sistemelor energetice românești (electricitate, gaze naturale, termoficare) sunt la bunul plac al stării vremii. În fapt ele sub-există de la un an la altul, de la o lună la alta de la o zi la alta.

Apreciem ca România a involuat de la un sistem energetic armonizat, puțin influențabil de conditiile de vreme (în general doar în situații unor condiții de vreme extremă) la un sistem de subzistență energetică, în care aproape orice modificare a parametrilor climatici crează mini crize energetice.

Este important să se înțeleagă că nu doar creșterea capacităților de producție sunt o prioritate, ci mai ales regândirea unui nou sistem energetic producție-transport-distribuție-stocare-consum, care să răspundă noilor cerințe de consum. De asemenea se impune aducerea la cunoștința opiniei publice situația dificilă în care ne găsim, dependența tot mai mare de importuri energetice și faptul că urmează un deceniu de tendințe crescătoare ale prețului la energie și gaze.

Cu toate acestea, optimismul ministrului Energiei este debordant. ‘La reuniunea ministerială de ieri de la Budapesta, împreună cu omologii din Ungaria, Azerbaidjan, Georgia și Bulgaria am discutat despre Coridorul Verde, cel mai mare proiect energetic verde din Uniunea Europeană. Acesta va conecta energia din surse regenerabile produsă în cele cinci țări, iar România joacă un rol central. Coridorul Verde va include cel mai lung cablu submarin în curent continuu din lume, de peste 1100 km. Prin participarea la acest proiect, România își consolidează perspectivele de hub energetic pe harta Europei pentru o energie mai sigură, mai ieftină și mai curată – în această ordine de priorități’, a precizat Burduja.

Potrivit ministrului, proiectul este evaluat la peste 10 miliarde euro și a fost lansat la București în 2022, în prezența președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Am mai avut un proiect de cablu submarine și cu Turcia și s-a ales praful de el, după ce am investit câteva milioane de dolari în studiul de fezabilitate.

‘Tot astăzi, am semnat împreună cu Szijjarto Peter, ministrul afacerilor externe și comerțului de la Budapesta, Acordul între Guvernul României și Guvernul Ungariei privind măsuri de solidaritate pentru asigurarea securității aprovizionării cu gaze naturale. Într-un moment foarte complicat pentru Europa, dar mai ales pentru regiunea în care ne aflăm, consolidăm cooperarea în domeniul energiei cu țările vecine’, a adăugat Burduja.

Marea speranță

‘Am prezentat și stadiul proiectului Neptun Deep și am reiterat că România joacă un rol activ pentru reducerea dependenței europene față de gazul rusesc. I-am spus și ministrului maghiar: nu ne deranjează deloc să înlocuim dependența Ungariei față de Rusia cu o dependență față de România. Suntem un partener corect, cu valori europene. Măi mult, strict din ceea ce nu vom avea nevoie pentru consumul intern, vom putea exporta la un preț bun, în interesul românilor – pentru dezvoltare, locuri de muncă și creștere economică’, a mai scris Burduja.

În continuare, rămâne de maximă urgență ca statele central-europene să își dezvolte interconectările către granița de est a UE, ca Europa să continue să își diversifice sursele de energie și să își mărească producția, a punctat ministrul.

‘Sunt pași mari pe care continuăm să îi facem și nu ne vom opri, indiferent de manipulări și de încercările de destabilizare ale celor care nu vor nici o Românie, nici o Europă pe picioarele lor, fără dependențe energetice toxice’, a adăugat Sebastian Burduja.