Romania stia din vreme ce presupune noul Pact Ecologic Europen. Cu toate acestea nu are nici o solutie pentru eliminarea carbunelui, valorificarea gazelor, dezvoltarea regenerabilelor sau digitalizarea

Din Fondul pentru  tranzitie stabilit de Comisia Europeana pentru tarile membre in contextual noului Pact Ecologic, Romaniei ii revin 758 de milioane de euro. O suma categoric insuficienta pentru ce are de rezolvat Romania in industria carbunelui, in stimularea investitiilor regenerabile sau tehnologiile viitorului. Practic, la cum am negociat, sau mai bine zis la cum nu am negociat, intreaga responsabilitate financiara ramane in carca noastra. Spunem asta si in virtutea faptului ca de-a lungul anilor am demonstrat ca la capitolul de atractie a fondurilor europene suntem codasii Europei. Cu alte cuvinte, din cei 758 de milioane de euro pusi la dispozitie de catre Comisia Europeana, ratele noastre de absorbtie vor fi nesemnificative. Ce e de facut? In teorie cam stim, cu practica stam mai prost.

Dupa ce am investit peste un miliard de euro in Valea Jiului, in idea de a salva minele viabile pentru extractia huilei, dupa ce am scos din schema de lucru peste 50.000 de mineri, ne-am trezit ca mai avem doua mine in exploatare, vreo 5000 de angajati si doua termocentrale (Mintia si Paroseni) care functioneaza la limita de avarie si, cel mai probabil, vor fi inchise curand. In bazinul Olteniei, unde mai lucreaza vreo 13.000 de mineri si energeticieni (Complexul Energetic Oltenia), lucrurile par a fi oarecum mai simple. Cand ai scapat de 50.000 de mineri, ce-I mare filosofie sa mai scapi de vreo inca 10.000. In realitate lucrurile sunt mult mai complicate. Ajutorul de stat pe care Romania il propune Comisiei Europene pentru functionarea in continuare a Complexului Energetic Oltenia nu are absolut nici o fundamentare economica clara. Bun, sustinem CEO sa-si poata achizitiona certificatele de CO2 necesare continuarii activitatii, sau mai bine zis pentru restanta din 2019. Si ce facem in continuare? Sunt atat de multe intrebari la care guvernantii nostri nu au nici un raspuns incat concluzia este ca “ne asteapta o perioada in care sistemul energetic national va fi un fel de apendice la ceea ce se dezvolta in jurul nostru”.

Ne-am obisnuit deja, este de fapt o regula, sa importam energie in orice conditii. De ce nu ne-am obisnui sa ne echilibreze altii sistemul? Mai putem vorbi in aceste conditii despre investitii de miliarde de euro in nuclear, gaze sau regenerabile?

Asa cum spuneam in randurile de mai sus toata aceasta evolutie ne era cunoscuta. Cu toate acestea nu am facut nimic. Merita sa amintim ceea ce spunea in urma cu aproape doi ani unul dintre cei mai vizionari specialist ai sistemului energetic romanesc: presedintele Consiliul Roman al Energiei, deputatul Iulian Iancu. Oricat de contestate ar fi deciziile si activitatea acestuia in lunga perioada in care a are pastorit presedintia Comisiei pentru Industrii din Camera Deputatilor, Iulian Iancu stie ce spune. Din pacate, atat el cat si cei ce au fost sau sunt la butoanele decizionale s-au rezumat la simple concluzii. Exemplu concret:

“Romania va pune intre paranteze, cu o viteza uriasa, carbunele, in urma deciziei Comisiei Europene privind cresterea procentului de energie regenerabila, acesta reprezentand un test de stres foarte mare pentru Romania,” spunea presedintele Comitetului National Roman pentru Consiliul Mondial al Energiei (CNR-CME), Iulian Iancu, in urma cu doi ani.

„Intreg sectorul energetic trece prin socuri uriase, iar noi, Romania, suntem supusi la unul dintre cele mai mari, sa zicem, teste de stres, in sensul ca decizia de acum doua zile a Uniunii Europene de a ridica procentul la 34% energie regenerabila din totalul energiei inseamna ca vom pune intre paranteze cu o viteza uriasa carbunele”, a avertizat liderul CNR-CME.

Prin urmare, Romania va trebui sa gaseasca solutii pentru valorificarea tehnologiei in energia regenerabila, a opinat Iulian Iancu.

„Si atunci vedem ca va trebui sa gasim solutii de la ceea ce inseamna micro-grid, tranzactia la nivel de prosumer, la valorificarea oricarei capacitati tehnologice in energia regenerabila, si vorbesc aici ca sunt 7,2 miliarde de euro pusi la dispozitie de Uniunea Europeana, dintre care 70% in procent 100% nerambrursabil pentru proiectele mici de pana la 12 milioane de euro. Va dati seama ce inseamna la nivelul unui stat dezvoltarea tehnologiilor de productie de energie regenerabila plecand de la prosumer si micro-retele?”, a intrebat Iancu.

In acelasi timp, Iulian Iancu a vorbit despre sansele pe care le adduce digitalizarea sectorului de prin tehnologia blockchain, dar si prin alte tehnologii IT.

„Dar la micro-retele si prosumer apare aceasta tehnologie, care ofera sansa tranzactionarii directe, anonime, transparente, inregistrare si trasabilitate permanenta, securizare, deci ceea ce ne-am fi dorit cu totii de la inceput, adica eliminarea intermediarilor – este o provocare fantastica pentru trader, pentru furnizor, pentru burse, pentru pietele de energie, si o sansa uriasa oferita consumatorului. Deci noi ce vedem aici? Sunt reglementarile de astazi o bariera pentru promovarea acestor tehnologii? Marii operatori din domeniul bancar, de asigurari, din energie, sunt ei disponibili sa coopereze pentru a promova tehnologia, sau vor face un lobby urias pentru a o intarzia?”, a completat Iulian Iancu.

Acesta s-a declarat impresionat de capacitatea digitalizarii, a sistemului blockchain si a altor tehnologii de a influenta sectorul energetic.

„Problemele pe care ni le punem astazi ar fi urmatoarele: este aceasta tehnologie o tehnologie care sa mareasca viteza de tranzitie in sectorul energetic? Va fi ea tehnologia care in urmatorii 5 ani va acoperi deplin sectorul energetic, dar deopotriva sectorul de tranzactionare a actelor de proprietate, de gestionare a dosarelor medicale, de dezvoltare si gestionare a activitatilor manageriale, de gestionare si operare a dosarelor de asigurare, de gestionare a votului si securizare deplina a acestuia? Iata ca a aparut tehnologia care se adreseaza deopotriva de la un dosar medical pana la tranzactia de energie electrica la noi acasa sau pana la votul nostru, deopotriva in mod nediscriminatoriu, transparent, sigur, masurabil, ceea ce este impresionant”, a opinat presedintele CNR-CME.

El a atras atentia ca tehnologiile IT produc o revolutie reala in majoritatea domeniilor.

„Primele 4 banci mari din Statele Unite aloca 25 de miliarde de dolari in fiecare an pentru dezvoltarea aplicatiilor de IT in favoarea clientilor si dezvoltarea serviciilor lor, ceea ce este ametitor. Observam ca aceasta tehnologie a inceput sa fie preocuparea numarul 1 a celor mari patru actori din zona contabilitatii si auditului financiar bancar, respectiv Deloitte, PwC, KPMG, etc. Deci cei 4 au inceput sa scoata produse, la propriu, si sa-si foloseasca, cu personalul lor, Bitcoin, accepta toate tranzactiilor lor cu toti partenerii lor in bitcoin, au montat un ATM chiar la sediul lor din Elvetia, spunand ca nu vorbim despre digitalizare, ci la propriu incercam sa acomodam pe toti partenerii si angajatii nostri pentru ceea ce va fi o revolutie digitala in absolut toate domeniile”, a adaugat Iulian Iancu, care a mai mentionat ca start-up-urile pot beneficia din plin de oportunitatile aduse de aceasta revolutie tehnologica industriala.

„Deci vorbim de o tehnologie fundamentala. Noi, cei care asistam la modalitatea de constructie a sistemului energetic si provocarea la vremea respectiva era de crestere a eficientei in productie, in transport si in distributie, daca ne-ar fi intrebat cineva atunci cand se construia sistemul electro-energetic al Romaniei, asa ceva parea science-fiction. Astazi, dumneavoastra sunteti parte, si ma refer in principal la studenti, pentru ca toate aceste proiecte care astazi sunt pe masa marilor operatori de utilitati, marilor actori din asigurari si contabilitate, marilor banci, nu pot functiona, si am vazut ca se bazeaza cu totii pe start-up-uri, pleaca in primele lor proiecte bazindu-se pe start-up-uri, si atunci dumneavoastra aveti o sansa extraordinara sa fiti parte si pionierii acestei tehnologii fundamentale”, a incheiat Iuian Iancu.

Viziune, Coane Fanica. Ce folos?