Rusii ne deschid ochii: eliminarea contractelor bilaterale pe piata de gaze lasa loc intermediarilor si importurilor de gaze rusesti

Intr-un stil pur romanesc, toata disputa pe marginea modificarii legii energiei si gazelor (in prim plan fiind Ordonanta 64/2016) s-a pierdut in ceata. Dupa lungi consultari la comisia de specialitate a Parlamentului, care s-au lasat si cu niste concluzii greu de inghitit pentru actorii pietei de gaze, modificarile cu pricina ar fi trebuit votate pana la sfarsitul acestei sesiuni parlamentare. Cu siguranta acest lucru nu se va intampla insa, din foarte multe motive. Cel mai important dintre ele tine de eliminarea contractelor bilaterale, asa cum s-a intamplat in piata de energie electrica, respectiv obligativitatea tranzactionarii pe bursa, care ramane una singura. Un amanunt care scapa insa multora este faptul ca aceasta obligativitate revine doar producatorilor, care sunt doi si mari in Romania: Romgaz si Petrom. Ce se va intampla insa atunci cand in piata vor aparea si gazele de la Marea Neagra, caz in care concesionarii exploatarilor refuza prin excelenta o obligativitate de genul celei amintite mai sus?

Companiile care exploreaza in momentul de fata zacamintele din Marea Neagra au batut drumul la Palatul Victoria insistent in ultimile luni. Nimeni nu a comunicat despre ce s-a discutat acolo, dar cu siguranta una dintre probleme era legata de vanzarea libera a gazelor ce urmeaza a fi exploatate, inclusivv pe pietele externe. Nu intamplator, Comisia Europeana suspecteaza Transgaz de o lipsa de vointa in ceea ce priveste deschiderea exportului gazelor romanesti catre pietele externe. Interconexiunile noastre cu tarile vecine au fost concepute, cel putin pana in momentul de fata, in asa fel incat gazele romanesti sa nu poata trece granita decat in relatia cu Republica Moldova, unde oricum nu intereseaza pe nimeni un export. Pe conducta Giurgiu-Ruse, capabilitatile de import sunt mult mai mari decat cele de export, iar pe Arad-Szeghed putem doar importa. Pana sa apara gazoductul BRUA va mai curge ceva apa pe Dunare, dar si in cazul acest deschiderea va fi tot pentru importul de gaze. Intre timp, piata de gaze din Romania este suprasaturata de productia interna, cu exceptia a catorva saptamani din timpul anotimpului rece. Asadar, Romgaz si Petrom au ajuns in situatia de a nu avea unde sa-si valorifice productia (ne referim la piata interna). Ce se va intampla daca peste acest surplus, probabil conjunctural, se vor adauga si gazele din Marea Neagra?

Problema este si mai complicata, in contextul liberalizarii pietei, cand peste gazele din productia interna apar si gazele din import, se pare chiar mai ieftine decat gazele romanesti? Simplu, traderii vor cumpara de unde este mai ieftin si vor vinde pe piata romaneasca in conditii concurentiale mai avantajoase (vezi restrictiile la care este inca supusa Romgaz). De altfel, acest lucru a inceput sa fie evident inca din vara anului trecut, cand importurile au crescut de peste 300 de ori intr-o piata partial liberalizata. Gazprom, principalul furnizor pentru cei ce aduc gaze in Romania, devine din ce in ce mai prezent pe piata romaneasca, chiar daca acest lucru se face prin intermediari (unde tot el este prezent). Asa se si explica declaratiile de ieri ale lui Mikhail Krutikhin, fondatorul RusEnergy, o companie de consultanta cu sediul la Moscova, care spune franc ca Gazprom poate oferi Romaniei un pret foarte bun pentru gaze, in contextul in care piata romaneasca se apropie de finalizarea procesului de liberalizare.

„Nu pot spune foarte multe despre relatiile Gazprom cu Romania, deoarece aceste relatii sunt foarte limitate, iar Romania nu are nevoie de atat de mult gaz rusesc ca alte tari din Europa. In Romania, Gazprom este activ prin subsidiarele sale, unitati ale Gazprom. Ce fac aceste unitati: de exemplu Gazprom exporta o parte din gaz fara a plati taxe de export. Nu vand direct catre Romania, Bulgaria sau alte tari, ci catre acesti intermediari. Aceste companii revand gazul la pretul pietei, iar diferenta de pret nu revine in Rusia. Este o schema simpla, care cred ca este folosita si in ceea ce priveste relatia dintre Gazprom si Romania„, a spus el, la Bucuresti, la un seminar organizat de Asociatia Experts for Security and Global Affairs (ESGA).

Intrebat cum vede Rusia procesul de liberalizare a pietei gazelor din Romania, Krutikhin a raspuns: „Gazprom intelege ideea de liberalizare, astfel ca vine cu noi forme de contracte. Liberalizarea este buna si Gazprom poate oferi un pret foarte confortabil. Liberalizarea e liberalizare, dar comertul cu gaz este comert cu gaz”. Inteleg ceva de aici cei ce incearca cu orice pret sa copieze piata de energie si sa o „traduca” si in domeniul gazelor naturale? Daca cei doi producatori interni vor fi obligati sa mearga pe bursa, dar traderii vor fi liberi sa aduca gaze de unde vor, unde-i libera competitie? Ce se va intampla daca, la fel ca in Polonia, anumite companii private vor dezvolta si businessul cu gaze lichefiate in Romania, care este din ce in ce mai atractiv? Nu mai are rost sa vorbim in context despre proiectul AGRI, pe care Ministerul Energiei pretinde ca il sustine dar nu face nimic in acest sens.

Asadar, consumatorul roman va avea de unde alege, ceea ce este un lucru bun. Producatorii in schimb vor avea probleme serioase, iar investitiile in noi exploatari s-ar putea duce inspre zero. Au grija rusii sa lucreze la asta.

Potrivit expertului, Rusia incepe sa renunte din ce in ce mai mult la ideea de a lega pretul gazelor de cel al petrolului si, in prezent, jumatate din gazul vandut Europei are pretul bursei. Gazprom se concentreaza in continuare pe piata europeana, insa, in niciun scenariu cantitatea de gaze rusesti folosita de europeni nu va creste in urmatorii 20 de ani, a subliniat el.

„Pe de o parte, avem declaratii politizate ale liderilor rusi ca vom construi o superputere energetica si ca vom livra suficient gaz pentru toata lumea, dar, pe de alta parte, vedem ca de fapt dezvoltarea industriei gazului din Rusia are perspective modeste”, a adaugat specialistul rus.

O problema a Gazprom este faptul ca nu dispune de resurse financiare foarte mari, iar pretul gazelor va continua sa scada si va ramane scazut pentru o perioada considerabila. Krutikhin a aratat ca, momentan, Gazprom vinde in Germania gaze sub costurile de productie si transport.

„Toate intreruperile de livrare a gazelor din Rusia, in 2004 in Belarus, in 2009 in Ucraina si 2014 si 2015 cand Rusia a scazut cantitatea de gaze livrata Europei, au fost decizii politice, asa ca securitatea energetica a Rusiei depinde nu de posibilitati tehnice, ci de impredictibilitatea deciziilor din partea liderilor politici din Rusia. Aceasta este cauza principala a ingrijorarilor din partea europenilor, care spun ca nu sunt securizati, pentru ca nu ne putem baza pe Kremlin, care poate stopa livrarile in orice moment”, a aratat Krutikhin.

Potrivit acestuia, au fost realizate teste virtuale cu ce s-ar putea intampla daca rusii opresc livrarile de gaze, iar rezultatul a relevat faptul ca efectele negative nu vor fi atat de mari.

„Acum doi ani s-a facut un test si s-a descoperit ca unele din tari vor suferi, dar tarile vestice nu vor fi afectate si nici unele tari din centrul Europei, daca Gazprom opreste activitatile. Spre exemplu, pentru Ungaria, daca Rusia opreste livrarile de gaze in mijlocul lunii februarie, cand este varful sezonului de incalzire, aceasta va avea un deficit de gaze de 26% din necesarul national”, a adaugat expertul RusEnergy.

Krutikhin se asteapta ca europenii sa se concentreze pe proiectele de interconectare. „Se face asta in Europa, dar foarte incet, as spune. O alta problema este pregatirea unor scenarii de urgenta pentru a schimba fluxul de gaze din zonele unde este exces spre tarile care au nevoie de gaz in situatii critice”, a continuat Krutikhin. In opinia sa, cei mai mari competitori ai Gazprom in Europa sunt furnizorii de gaz natural lichefiat, nu doar Statele Unite, dar si Qatar si, mai nou, Australia.