S-a intors roata: România ar putea avea un excedent de energie, cu care nu prea știe ce să facă

Despre faptul că România a început să fie încă de anul trecut exportator net de energie electrică, cu un sold de peste 3 TWh, și despre avantajele sau dezavantajele acestei situații am scris zilele trecute. Una peste alta, se presupune că diferența valorică dintre import și export arată o balanță deficitară de peste 600 de milioane de euro, ceea ce ne face să fim reticenți în contextual actual, când țara noastră ar putea să-și mențină poziția de exportator și în 2024. Datele Transelectrica arată că producția națională netă de energe electrică a crescut cu 3% anul trecut, ajungând la 54,4 TWh, iar consumul intern net a scăzut cu 5%, astfel, la un consum de 51,4 TWh, eporturile au avut o creștere de 42% ,până la 8,2 TWh. Importurile au scăzut cu 27%, până la 5,1 TWh, conform datelor Transelectrica.

Cât privește privește consumul intern de energie electrică, aici lucrurile sunt și mai alarmante, în sensul în care acesta a scăzut cu circa peste 5%, în 2023, față de 2022. Paradoxal, pe fondul scăderii consumului, producția de energie electrică este în creștere și se anticipează aceeași tendință și pentru 2024, în contextual realizării unor investiții substanșiale în noi capacități de producție, îndeosebi pe segmentul energiei regenerabile.

Să înțelegem din această situație că România va avea o producție excedentară de energie electrică și că ar putea deveni o forță din acest punct de vedere în această zonă a Europei? Foarte posbil, dar în continuare rămâne întrebarea: ne avantajează poziția de exportator sau nu facem altceva decât să vărsăm surplusul de energie peste graniță la prețuri foarte mici, iar în situația de deficit să importăm la prețuri foarte mari? Vom încerca să căutăm un răspuns la aceste întrebări pe măsură ce situația din teren ne va confirma că nu suntem într-o situație de conjunctură, ci în fața unor noi tendințe în piața internă și cea regională. Nu în ultimul rând, plecând de la aceste realități așteptăm ca prețul final al energiei, pentru consumatorul final, să ne demonstreze dacă ne îndreptăm spre ceva bun, sau nu.

România se află într-o zonă de oportunitate fantastică în domeniul energetic, având acces la gaz, resurse regenerabile, vânt şi soare, mult peste media europeană, a declarat, miercuri, Corneliu Bodea, preşedintele Centrului Român al Energiei (CRE) şi director general al Adrem Invest, în cadrul unui eveniment de specialitate.

“România, în domeniul energetic, se află într-o zonă de oportunitate fantastică. În primul rând, avem acces la resurse extraordinare: gaz, resurse regenerabile, vânt şi solar, mult peste media europeană. Avem o infrastructură energetică rezonabil de bună şi o capacitate fantastică de a acţiona în ceea ce înseamnă reglajul, pentru că avem o capacitate hidroenergetică extraordinară, care poate să ne ajute foarte mult în ceea ce înseamnă acest reglaj, între inconsistenţa producţiei de energie regenerabilă şi nevoile de consum care sunt pentru mai multă energie în bandă”, a menţionat Corneliu Bodea, la ZF Power Summit.

Și totuși, Corneliu Bodea ține să amintească faptul că România nu se află într-o dificultate energetică. “Pentru a transforma aceste oportunităţi în realităţi economice şi energetice ne trebuie viziune, claritate, nu predictibilitate. Trebuie să uităm de acest termen. Noi nu trăim vremuri predictibile, de aceea este nevoie de mai mult leadership. Trăim vremuri impredictibile şi nu se va schimba lucrul acesta”, a susţinut Bodea.
Totodată, preşedintele CRE a făcut referire la Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice (PNIESC).
“Avem acest know-how nuclear. Sunt mai optimist în ceea ce priveşte SMR (reactoare modulare mici – n. r.) decât de Unităţile 3 şi 4 unde, dacă ne uităm în Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice (PNIESC), e mult optimism acolo. Şi pentru SMR este optimism, dar sunt mai dispus să cred că s-ar putea face ceva relevant în domeniul acesta, decât în Unităţile 3 şi 4, în intervalul acesta. Vorbim de 2030, ca şi cum ar cădea o cortină, aşa, la 2030 se întâmplă ceva. Nu se întâmplă nimic. Comisia Europeană şi DG Energy au început deja să rafineze ţintele. Vorbesc de 2035, cred că şi România va trebui să înceapă să vorbească de un interval mai lung de timp”, a afirmat Corneliu Bodea.

Potrivit acestuia, pentru a transforma aceste oportunităţi în realităţi este nevoie de o piaţă care să aducă profit investitorilor.

“Trebuie să ne uităm ce facem cu consumul. Să zicem că vom fi capabili să realizăm aceste proiecte în termene rezonabile. Cine consumă energie? Noi am terminat anul trecut, din păcate, cu o reducere a consumului de energie electrică cu 7%, din care 5% este scăderea industriei şi o scădere de 11% la consumul populaţiei. Investeşti, produci ca să vinzi energie. Cui o vinzi? O exporţi, depinde de capacitatea noastră de interconectare. Eu cred că răspunsul la această întrebare legată de cine va consuma energia produsă stă într-o altă transformare care se numeşte electrificare”, a adăugat preşedintele CRE.