Previous Story
Scurta radiografie a sistemului energetic romanesc. La ce sa ne asteptam in 2018 ? (partea I)
Posted On 7 ianuarie 2018
Operatorul pietei de energie electrica (OPCOM) ne-a trimis un comunicat, pe data de 4 ianuarie 2018, in care se spune ca pretul mediu al energiei electrice corespunzator tranzactiilor stabilite in piata pentru ziua urmatoare in luna decembrie 2017 a fost in scadere fata de luna anterioara cu 33%, de la 256,63 lei/MWh (55,46 EUR/MWh) , la 170,92 lei/MWh (36,87 EUR/MWh). Prin comparatie, pretul s-a situat in cadrul domeniului de variatie al preturilor medii lunare in pietele spot din Europa, stabilit intre 30 EUR/MWh si 66 EUR/MWh, cu 20 de procente mai mic decat media europeana determinata la aproximativ 46 EUR/MWh.
“La nivelul lunii decembrie 2017, varful de pret, 487,32 lei/MWh (104,98 EUR/MWh), s-a stabilit in intervalul orar 18 al zilei de 4 decembrie, in timp ce pretul orar minim la nivelul lunii, 0,45 lei/MWh (0,10 EUR/MWh), s-a inregistrat in intervalul orar 5 al zilei de 25 decembrie. Natura variabila a datelor fundamentale cu privire la energia electrica (productia, consumul, transportul de energie electrica, inclusiv indisponibilitatea planificata/neplanificata a unor unitati de productie si instalatii de distributie si/sau transport), precum si prezenta unor fenomene meteorologice extreme cum ar fi temperaturi extreme, nivel de hidraulicitate care se abate in anumite momente de la un profil previzionat pe termen lung sau a altor factori relevanti si determinanti in diferite momente, sunt elemente care determina ca preturile angro ale energiei electrice sa fie mai volatile pe termen scurt,”se precizeaza in comunicatul OPCOM.
Carevasazica, o perioada de liniste in plin sezon de iarna. Daca ne uitam la ceea ce s-a intamplat anul trecut mai ca avem sperante ca credem ca trecem iarna cu bine. Cel mai probabil ca asta se va si intampla. Asta nu ne impiedica pe noi sa facem o sintetica radiografie a sistemului energetic romanesc a carui evolutie trebuie gandita pe termen mediu si lung si nu de la o luna la alta. Daca ne facem iluzia ca ne asteapta o perioada de liniste totala, asa cum s-a intamplat in perioada 2007-2016, credem ca ne inselam.
Liberalizata in totalitate, din luna ianuarie a acestui an, piata de energie electrica din Romania se situeaza la un nivel destul de ridicat din punct de vedere organizatoric, in aceasta parte a Europei, si apropiata de mecanismele cele mai performante ale tarilor din Vest. Piata reprezinta insa doar un aspect al sistemului energetic national, respectiv punctul final, cel vizibil. In ceea ce priveste sectorul de generare, transport si distributie sau furnizare, ramanerile in urma devin din ce in ce mai evidente. Suficient sa amintim despre nivelul estimat si necesar de investitii si mai apoi la ceea ce s-a intamplat in realitate. Sa vedem cum stam pe principalele componente ale sistemului, pana sa ajungem la piata concurentiala:
Capacitatea de productie de energie electrica stagneaza
Pe partea de investitii in productia de energie electrica inregistram cele mai mari ramaneri in urma, prin comparatie cu alte tari europene, exceptie facand industria regenerabilelor care a luat un avant extrem in perioada 2012-2016, cand au fost instalati in jur de 5000 MW in eolian si fotovoltaic, in baza unei scheme de sprijin extrem de generoase in faza initiala. Prin comparatie, Polonia a dat in functiune o centrala noua de peste 1000 MW, pe carbine, la sfarsitul anului trecut. Ungurii si bulgarii investesc in reactoare nucleare, alte tari in centrale eoliene sau pe gaz.
Structura sectorului de generare din Romania cuprinde in momentul de fata practic toate tipurile de productie, de la carbune, la nuclear, la hidro, la termic si pana la regenerabile. Avem un mix energetic de exceptie, dar eficienta lui incepe sa-si arate limitele in lipsa investitiilor. Iata cum se prezinta sistemul de productie, in teorie si in practica, cu avantajele si dezavantajele lui
Datele statistice luate in evidenta in strategiile energetice ale Romaniei consemneaza o putere instalata de 24.000 MW, din care se spune ca ar fi functionali cam 14.000 MW. Prima mare eroare care se face si care incet incet incepe sa-si arate consecintele. In primul rand, aceasta falsa iluzie ca am avea instalati 24.000 MW implica si consecinte pe plan international, mai ales atunci cand vorbim de capacitatea de interconexiune a Romaniei, care este raportata la capacitatea iluzorie de productie si nu la cea reala.
Obligatia europeana de a atinge procentul de 10%, pe relatia de interconexiune, raportat la puterea instalata de 24.000 MW, ar fi cu totul alta daca ne-am rezuma la ceea ce recunoastem, adica o putere de 14.000 MW. Din pacate, iarasi ne furam singuri caciula. La ce ne ajuta? La nimic. Dintr-o eroare, sau ignoranta legislativa, se pare ca nu putem scoate din raportari capacitati de productie care exista doar cu numele si care nu vor mai produce in veci energie electrica.
Calculul matematic, aritmetic in realitate este simplu:
– Hidroelectrica, cea mai performanta companie din piata de energie electrica, are o capacitate instalata de 6382 MW. La modul ideal, cand nivelul hidraulicitatii este cel prognozat atat pe Dunare cat si pe raurile interioare sau in lacurile de acumulare, Hidroelectrica poate atinge un varf de productie de 3500-4000 MW. De prea putine ori se intampla insa acest lucru si nu mai mult de cateva ore, in cel mai bun caz zile. In realitate, Hidroelectrica poate miza pe o medie de 2000-2500 MW, rolul ei de baza fiind asigurarea serviciilor de sistem (vom reveni cu declaratiile domnului Bogdan Badea, directorul general al Hidroelectrica);
Complexul Energetic Oltenia, al doilea mare producator din Romania, cu o putere instalata de 3240 MW, poate produce la varf, de asemenea in conditiii ideale, 2900 MW, nu mai mult de cateva zile insa. Nu tine de o eventuala lipsa a carbunelui, ci de conditii tehnice efectiv. Dincolo insa de productia de varf, conducerea CE Oltenia estimeaza ca o productie medie si constanta s-ar situa undeva la 1650-1700 MW.
Nuclearelectrica, care are o putere instalata in cele doua unitati nucleare, de 1400 MW, este producatorul cu cea mai mare constanta. Cu exceptia perioadelor de oprire a unuia sau altuia dintre reactoare pentru reviziile specifice, sau in cazul unor incidente, Centrala nucleara de la Cernavoda produce in banda cantitatea de energie pentru care a fost proiectata, fara a fi influentata de factori externi, cum se intampla in hidro, carbune sau vant.
Energia eoliana, care din punct de vedere al capacitatii instalate rivalizeaza cu cei mai mari producatori (aproximativ 5000 MW) a fost acceptata cu mare greutate in sistemul energetic, datorita dependentei de conditiile meteorologice, se confrunta cu mari probleme din pricina blocajului aparut in vanzarea ceritficatelor verzi. Aportul acestui tip de energie la totalul energiei electrice produse in Romania este greu de cuantificat si mai ales de apreciat. Sunt zile in care energia regenerabila (incluzand aici si fotovoltaicele) depaseste 2000 MW productie, dar sunt zile in care vorbim si de cate zeci de MW. Cu toate acestea, procentual vorbind, energia regenerabila are un aport mediu anual de circa 10-15 % sau chiar peste, in totalul energiei electrice produse in Romania.
Urmeaza apoi cele doua centrale apartinand celor doi mari producatori de gaze din Romania (Romgaz si Petrom), respectiv centralele de la Iernut si de la Brazi, care contribuie si ele cu circa 400, respectiv 800 MW la sistemul energetic. La acestea se adauga capacitatile de productie ale ELCEN si cele cateva centrale ramase in functiune (in cogenerare), cu un aport de circa alte 2000 MW.
La aceasta succinta prezentare a capacitatilor de productie functionale din Romania ajungem undeva la o medie de 9000-9500 MW. Ea nu este usor de intretinut insa pe o perioada mai lunga, cum ar fi cazul unei ierni prelungite. De unde ne acoperim atunci diferenta de consum? Desigur, raspunsul este simplu: din import. Ceea ce uitam insa este faptul ca atunci cand Romania are un consum ridicat, dat in general de conditiile meteorologice, si tarile din jurul nostru se confrunta cu aceeasi siutatie. Si atunci, s-ar putea sa nu avem de unde importa.
Avand in vedere evolutia ultimilor 27 de ani nu ne asteptam ca pe partea de generare sa se intample ceva semnificativ in 2018, din punctul de vedere al investitiilor. Ramane in lucru cel mai important obiectiv aflat in faza de constructie-centrala electrica de la Iernut apartinand Romgaz- care urmeaza a fi finalizata in anul 2020. Sunt, de asemenea, in derulare proiecte de modernizare si retehnologizare la doua grupuri de la Complexul Energetic Oltenia, precum si la centralele Stejaru, respectiv Vidrau si Jiu (apartinand Hidroelectrica). Cat priveste investitiile in industria regenerabila acestea sunt categoric stopate de legislatia aflata in vigoare. In concluzie, capacitatea de generare energie electrica a Romaniei nu va creste in nici un fel in 2018, dimpotriva, marea provocare constand in mentinerea ei la nivelul actual.
(urmeaza transportul, distributia si furnizarea)
Articole pe aceeasi tema
Cata vreme ne mai furam caciula in privinta capacitatii reale de producere de energie electrica a Romaniei?
Dilemele inceputului de vara: consum si productie scazute de energie electrica, preturi din ce in ce mai mari in piata Spot
Producatorii de energie regenerabila cer tratament egal si schimbarea reglementarilor
Preturile la energie electrica au facut salturi “triplu tulup” la recorduri istorice maxime, in august 2017, in Romania
corect și echilibrat articol
De acord, dar va propun eu un subiect mai interesant… poate.
Ce parere aveti despre Legea 1/2018 (nici mai mult, nici mai putin decat Legea 1…)?
Nu intentionez sa polemizez si nici n-am stat inca sa corelez modificarile cu vechea lege; as vrea doar sa stiu parerea dvs. – la fel de sincera ca si altele pe care le-ati exprimat aici.
Multumesc.
Privind legea 1/2018
Răspund punctual la modificările legii 160/2012 la:
1.5 politicienii impun raportări suplimentare confidențiale ce cresc dependența conducerii numite tot de ei. Crește posibilitatea utilizării de informații confidențiale de către politicieni deci veniturile lor ilegale, greu de detectat.
2.8 politicieni reduc domeniul de control al specialiștilor in economie astfel încât deciziile luate de cei numiți de ei să nu poată fi analizate.
4.2 politicieni cresc controlul în numiri scăzând puterea celor numiți.
4.10 răspunderea ce anterior era pe președinte se difuzează pe întreg CR crescând posibilitatea politicienilor de intervenție mai directă.
4.14 c+ politicienii ” revocare de către Parlament” și-au arogat dreptul de judecător care ar putea determina ” gravă neglijenţă care are ca urmare perturbarea semnificativă a sectoarelor şi/sau pieţelor” sau cea ” îndeplinirea cu rea-credinţă a” rapoartelor către parlament. Este o încălcare a separației puterilor în stat si a directivei 72/2009 privind principiile de funcționare a autorităților de reglementare clar spus in art.35.4 ” Statele membre garantează independenta autoritatilor de reglementare şi se asigura ca acestea îşi exercita competentele în mod imparțial şi transparent”. Trebuie sesizată Curtea Constituțională si PARLAMENTUL EUROPEAN şi CONSILIUL UNIUNII EUROPENE.
4.17 se introduce posibilitatea ca in ANRE să existe reguli dictatoriale, un mod autoritar specific prin care angajații să fie simplii executanți în domeniul de reglementare care istoric și natural este cel de dezbatere și emulație intelectuală. Tendința e accentuată de modificarea de la 7.6 care încalcă directiva 72/2009
7.2 crește nr de posturi cu încă 50 de oameni pentru ca politicienii actuali să poată penetra colectivul de specialiști cu un număr sporit de slugi politice.
7.6 crește secretomania încălcând al doilea principiul fundamental de existență a ANRE privind obligația Statele membre … asigura ca acestea îşi exercita competentele în mod …i transparent.
11.6 permite conducerii ANRE să facă mai ușor contracte externe și astfel să satisfacă cererile ascunse ale politicienilor iar pe specialiștii interni, corecți ..”să se pună batista pe țambal”.
Se impune un articol puternic și colaborez cu plăcere la el. E o lovitură in domeniul energetic similară celei din domeniul dreptului prin setul de legi ”ale justiției”.
Foarte interesant, multumesc.
Lăsați specialiștii sa faca astfel de analize. Dvs. Doar va dati cu parerea. Și se vede ca nu e a unuia din sistem.Starea actuala a sistemului difere de ceea ce ați scris în articol si nici ce va fi pe viitor nu cunoasteti.
daca va pricepeti mai bine va asteptam opiniile cu interes
Specialiștii au făcut analize dar nu se exprimă public și atât de pe înțeles inclusiv pentru nespecialiști. E bine ca să ne dăm cu părerea dacă o facem și argumentat.
Prin ce considerați DVtră că analiza ” nu e a unuia din sistem”.. ințeleg SEN și nu sistemul paralel mafiot al politicienilor?.
Dacă știți ” ce va fi pe viitor” de ce nu prezentați cu argumente? Simpla negare a muncii altuia nu e constructivă.
Ok, poate am fost cam dur in exprimare insa apar foarte multe articole in care niste ziaristi isi dau cu parerea fara a intreba vreun director sau vreun specilist din domeniu si care sa lucreze in SEN la momentul actual, nu care a iesit la pensie acum 5-10 ani.
De piata nu am sa vorbesc prea mult. Preturile sunt ok raportate la celelalte tari. Valorile mentionate de dvs. sunt de pe PZU, care este o piata scumpa pentru ca este o piata “de pe o zi pe alta”. Dar in total sunt peste 10 piete de tranzactionare in care preturile sunt mult mai mici, de alea nu prea se vorbeste.
Asadar:
Ati spus de capacitatea de productie care stagneaza, asadar:
1-Se vor dezvolta 2 parcuri eoliene in Buzau si Constanta cu o putere instalata de 1030 MW sursa:(https://www.nerojp.nl/project/).
2-Romgaz face centrala de la Iernut de 430 de MW sursa(https://www.romgaz.ro/ro/content/prezentare-generala-proiect-cctg)
3-Grupurile 3-4 de la Cernavoda inca 1413 MW (Nu am cum sa va dau sursa pentru ca nu merge site-ul Nuclearelectrica.ro).
O mai fi si altele cu capacitati mici dar nu am stat sa caut.
Pana aici 2813 MW.
Atentie! vorbim de puterea instalata care poate fi mai mare sau egala cu puterea disponibila care la randul ei este mai mare decat puterea neta. Puterea neta este cea la care ne raportam atunci cand vorbim de capacitatea “reala”.
In fiecare luna mai apar mici producatori dar avand puteri mici nu ies in evidenta dar in final conteaza. In momentul de fata sunt 240 de UD(unitati dispecerizabile) sau producatori(un producator poate avea mai multe UD-uri)
Alte tari poate investesc mai mult in perioada asta pentru ca au nevoie de mai multa productie fiind mai toti importatori.Noi exportam.
Puterea DISPONIBILA la 1.1.2018 este de exact: 21554 MW.(https://www.transelectrica.ro/web/tel/productie)
din care:
– 5915 MW(Carbune)
– 4535 MW(Hidrocarburi)
– 6106 MW(Apa)
– 2952 MW(Eolian)
– 30 MW(Biomasa)
– 603 MW(Fotovoltaic)
– 1413 MW(Nuclear)
Iar dupa cum am spus puterea instalata este mai mare decat cea disponibila, ajungem astfel pe la 24000MW PI.
Vorbind de ceea ce raporteaza Romania la comisia europeana pot spune ca toate tarile notifica PI, nu alta putere. Asa e regula de raportare nu o poti modifica tu ca esti Romania. Deci nu ne furam nicio caciula. Daca se scot din exploaterea grupurile vechi care nu vor mai porni, sar ziaristii ca ne vindem tara si ca o sa fim dependenti de Europa s.a.m.d.
Ati spus de capacitatea de productie de aprox 9000-9500 MW. In data de 10.01.2017 ora 18:25 aveam valori din timp real cam asa:
Productie 11045 MW
Consum 9701 MW
Export 1343 MW
https://transelectrica.ro/widget/web/tel/sen-grafic/-/SENGrafic_WAR_SENGraficportlet
Oricum in situatiile critice, exista ajutoare de avarie intre vecini(adica vecinu iti pastreaza o putere intre 100-300MW in caz ca ai nevoie atunci cand situatia o impune)https://transelectrica.ro/-/transelectrica-a-semnat-cu-operatorul-de-sistem-si-transport-din-bulgaria-acordul-bilateral-privind-ajutorul-de-avarie;jsessionid=2F1BAE4989F1AE1248115504579A629D?_101_INSTANCE_hQN4YJinsrWt_print=true
A mai vorbit un director destept de la Romgaz cum ca exista un risc de black-out in SEN, el fiind “specialist”.
Tipul nu cred ca stie ca exista pentru cazuri exceptionale Reglajul Primar in total de 3600MW(care vine din toata Europa in cazul in care situatia o impune) aceasta putere este rezervata indiferent de conditii si nici de ajutoarele de avarie nu stia. Plus ca in conditiile in care productia nu mai face fata se opresc consumatorii pentru a evita un black-out.(Asta era mai off-topic)
Problema ca nu prea avem de unde importa cand conditiile sunt nefavorabile este putin fara sens avand in vedere ca noi o ducem mult mai bine decat vecinii care importa de la noi.
Mai umbla vorba cum ca nu se mai sprijina investitiile in regenerabile. E foarte simplu de ce, cu cat ai mai multe parcuri eoliene sau fotovoltaice in sistem inseamna ca trebuie sa ai alte grupuri din alte surse pornite astfel incat sa acopere deficitul atunci cand vantul scade brusc in cateva ore sau cand se innoreaza.Din cate se stie prognoza meteo data de ANM este destul de slaba.
Totodata prognoza acestor centrale este destul de proasta pentru ca ei nu investesc in softuri de prognoza eficiente si astfel se ajunge ca dispecerii de la DEN sa fie nevoiti sa acopere deficit de 2000-2500 MW pe un interval orar ceea ce este enorm. Astfel pot aparea probleme de siguranta, pentru ca nu este normal asa ceva.
E mult de vorbit in domeniul asta, dar sfatul meu este sa intrebati specialistii care lucreaza cu valori la nivel de SEN adica pe cei din Transelectrica, nu cei care lucreaza cu valori la nivel de centrala.
Multumesc !
PS Eu nu vorbesc din pozitia de specialist iar daca am spus lucruri gresite va rog sa mi le aduceti la cunostinta si le vom discuta.
Mulțumesc pentru răspuns și aprecierea asupra pieței de energie electrică.
Cât privește capacitățile viitoare:
1. Dezvoltarea în eoliene nu e de obicei sprijinită de cea în unități sigure de intervenție relativ rapidă;
2. Investiția de la Iernut e salutară fiind intr-o astfel de UD;
3. Nu înțeleg de ce investim in unități de generare infelxibile și o facem cu chinezii care de curând fac aceiași treabă cu francezii? O fi vesatilitatea comercială la ”înțelegeri confidențiale” plăcută politicienilor?
4. Putere instalată în UD mici și scad costurile în rețele consider că nu e bine susținută.
Cunosc ce posteză Transelectrica dar și ce exprimă în ședințe sau ”studiile” spre puterea politică, vezi de curând HG 760/2017.
Chiar și la modificarea regulilor de raportatre la CE Romania poate și trebuie să aibă un rol pe măsura statutului său. Permanent regulile sunt îmbunătățite de SM active.
In data analizată Dunărea era mare, vântul bătea iar temperaturile erau cu mult peste ce e normal.
Problema gravă este că nici cei din Transelectrica nu fac studii serioase și deseori doar cosmetizează cerințele politice de moment. E mult de muncit și asumat in domeniul asta. Cei ce decid nu mai apreciază o analiză serioasă,
In data de 10.01.2017 Dunarea avea cel mai mic debit din 2008 in dreptul PF1, adica 2060 mc/s.In schimb, acumularea in baraje era mai ok. Vantul batea ok iar temperaturile erau destul de scazute pentru data respectiva(o medie -10 grade in Bucuresti).De solar nu mai zic nimic ca e 0. Deci conditiile nu erau asa de bune.
Temperatura medie a fost -10C (MINUS ZECE GRADE CELSIUS) in Bucuresti ieri, 10.01.2017… sau n-am inteles eu postul dvs.???
Mai important, ref mesajul dvs. de mai sus.
1. Nero… mai vedem. Sper sa fiti de acord cu mine ca mai e mult pana departe. In cazul cel mai fericit, proiectele astea ar putea intra in functiune prin 2021, zic eu. Daca se mai incing putin spiritele bilaterale, sa zic asa (a se vedea povestea cu santierul naval de la Mangalia), s-ar prea putea sa moara pe planseta, ca atat de multe alte mega-proiecte eoliene.
Altfel, mi-e putin neclar cum spera un astfel de proiect sa supravietuiasca, in conditiile in care cele existente, care cum-necum mai beneficiaza totusi de niste zeci de euro/MWh de subventie, de-abia-si trag sufletul.
2. Iernut, da. Am fost pe-acolo in urma cu cateva saptamani si-am fost surprins – ce zic eu surprins, de-a dreptul uluit – sa constat ca deja s-au apucat de treaba, au sapat gaura in pamant, parca turnasera deja si niste betoane etc. Ramane de vazut cat de tare se lacomeste Grivei la banii lor, ca altfel e plina Romania de proiecte incepute si neterminate.
3. Cred ca glumiti. Despre aceste grupuri se vorbeste intens de cel putin zece ani si progresul e zero. In cazul in care ar fi totul aliniat, oricum chiar si-n in teorie ar dura cel putin pana prin 2025 sa-l vedem pe primul in functiune. In practica (romaneasca) nu s-ar intampla mai devreme de 2030.
Asa ca, de fapt, cu unica exceptie a Petrom Brazi (despre ale carei “performante” mai bine sa nu mai vorbim), in Romania nu s-a construit din 1989 incoace nicio centrala “clasica” semnificativa, dupa stiinta mea.
Prin urmare, tind sa consider corecta afirmatia cf careia capacitatea de generare clasica stagneaza.
Din ce stiu Nuclearelectrica angajeaza specialisti care sa se ocupe de proiectul acesta.
https://www.ejobs.ro/user/locuri-de-munca/inginer-specialist/969792
Bineinteles ca va dura ceva dupa cum spuneti si dvs. Mai intai trebuie sa se ocupe de retehnologizarea unitatii 1.
Personal nu cred ca avem nevoie de centrale noi ci de retehnologizari de grupuri, in special de cele termo care aproape 60 de ani vechime si care nu o vor mai duce prea mult, din cauza conditiile de mediu in primul rand. Noile criterii de mediu ce se vor aplica in 3-4 ani sunt foarte dure si vor pune in dificultate si grupurile mult mai noi construite.
Este vorba de anul 2017.
cf http://www.inhga.ro/diagnoza_si_prognoza_dunare avea 7700 față de media multianuala de circa 4900
Atentie ca va uitati pentru 2018,eu vorbeam de 2017.
just, chiar nu văd atunci diferența de opinie dintre noi.
de obicei avem surplus de capacitate dar fără apă si vând suntem in pom