Se apropie al doilea boom investițional în energie regenerabilă, care ia pe nepregătite sistemul de transport și distribuție
În comitetul de investiţii au fost aprobate scheme de aproximativ 2 miliarde de euro pentru realizarea unor noi capacităţi de producţie din surse regenerabile, a anunţat, joi, Dan Drăgan, secretar de stat la Ministerul Energiei, la evenimentul Solar Energy Bucharest Summit.
“Pot menţiona că, la acest moment, în comitetul de investiţii au fost aprobate scheme de aproximativ 2 miliarde de euro pentru realizarea unor noi capacităţi de producţie din surse regenerabile, care vor fi împărţite în patru mari segmente, în proporţii egale. Va fi este o schemă pentru autorităţile publice de aproximativ 500 de milioane de euro, o schemă pentru persoane juridice, consumatori-prosumatori de aproximativ 500 de milioane de euro, o schemă pentru producători independenţi de 500 de milioane de euro şi o schemă pentru prosumatori care activează în domeniul agricol, ce va fi derulată împreună cu Ministerul Agriculturii, de 500 de milioane de euro. Totodată, trebuie să menţionez că prin Fondul de modernizare este ajutat şi planul de restructurare a Complexului Energetic Oltenia, ceea ce presupune în domeniu solar, realizarea unor capacităţi de minimum 730 de megawaţi”, a spus Dan Drăgan, la ediţia a II-a a Solar Energy Bucharest Summit.
El a făcut referire la contractele pentru diferenţă şi a menţionat că a avut loc prima dezbatere publică cu ceva timp în urmă şi în maximum două luni de zile urmează ca instituţia să pună în dezbatere publică forma finală a legislaţiei primare şi a mecanismului pentru contractele de diferenţă.
“Prin aceste contracte pentru diferenţă ne-am asumat prin Planul de Redresare şi Rezilienţă o primă licitaţie la sfârşitul anului acesta, iar următoarea în anul 2024. Prin primele două licitaţii ne dorim realizarea unor capacităţi minime de aproximativ doi gigawaţi în prima licitaţie şi trei gigawaţi spre patru gigawaţi, în funcţie de apetitul pieţei, pentru aceste contracte prin acest mecanism pentru contracte pentru diferenţă. De unde finanţarea pentru acestea? Prima finanţare pentru casa de compensaţie se va face prin Fondul de Modernizare şi pot să vă anunţ că deja am prenotificat la Comisia Europeană intenţia noastră pentru această schemă de contracte prin diferenţă şi mecanismul lor de de finanţare în prima fază”, a mai spus Dan Drăgan.
Toate bune și frumoase până aici, numai că noile capacități de producție în energie regenerabilă vin și cu o serie de probleme pentru sistemul energetic. La aceeași conferință, Virgiliu Ivan, șeful Dispeceratului Energetic Național, a atrsa atenția că pentru o bună echilibrare a sistemului energetic avem nevoie de creșterea consumului național de energie electrică pentru că alfel, în viitor, va fi supraproducție.
“Creșterea producției de energie electrică trebuie să fie în concordanță cu creșterea consumului. După doi ani de criză, consumul s-a diminuat. Consumul trebuie stimulat, trebuie să avem investiții și pe zona de consum, astfel încât la nivelul anului 2030 să avem un consum maxim de 13.000 MW, altfel vom discuta despre supraproducție”, a declarat Ivan la evenimentul Solar Energy Bucharest Summit.
Tot potrivit datelor furnizate de el, consumul maxim a fost la nivelul de 9.000 MW, consum maxim brut iarna trecută.
“Este nevoie de consum, pentru că el este baza, consumatorii sunt cei care plătesc. Uitați-vă ce s-a întâmplat week-end-ul trecut, când pentru prima dată în piața pentru ziua următoare a fost preț negativ, iar în piața de echilibrare s-au atins valori foarte mari, de 2.000 de euro/MWh”, a continuat Ivan.
El a mai spus că, acum, capacitatea de import-export este de 3.500 MW și va trebui crescută la circa 5.000 MW.
Șeful DEN este primul om din sistem care vorbește despre necesitatea creșterii consumului de energie elecrică, în condițiile în care, în ultimii ani, s-a vorbit mai ales despre creșterea eficienței energetice, care să reducă din risipa de energie.
Consumul final de energie electrică al României a fost de 12,694 miliarde kWh în primele trei luni din acest an, cu 8,8% mai mic în comparaţie cu trimestru I din anul anterior, reiese din datele publicate, de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Consumul final de energie electrică în economie a scăzut cu 6,4%, iluminatul public cu 29,1%, iar consumul populaţiei cu 15,1%.