Se ascut sabiile in piata de energie: furnizori care au pierdut pozitiile de top recurg la practici neloiale pentru a fura clientii competitorilor
Cu numai cateva luni inainte de a fi liberalizata total piata de energie electrica, competitia intre furnizori ia aspecte care depasesc acea etica de care se facea vorbire pana acum. Avantajele create unei categorii de furnizori de catre OUG 114 au disparut in acest an, motiv pentru care strategia de acaparare a clientilor s-a transformat radical. Concret, in ultima perioada se manifesta tot mai evident politica unor mari furnizori de a fura efectiv clientii altor furnizori prin oferte de pret care sfideaza efectiv pretul inregistrat pe platformele de tranzactionare ale OPCOM.
Avem informatii din piata ca cel putin trei mai furnizori, care indeplinesc si rolul de FUI (furnizori de ultima instant) oferteaza clientii altor competitori la pretul de 200 de lei/MWh, cu propuneri de contracte la acest pret pana la sfarsitul anului. Situatia este complet anormala atata vreme cat pe platformele OPCOM pretul mediu al energiei electrice se tranzactioneaza undeva in jurul a 250 de lei/MWh. Practic, in aceste conditii, furnizorii care fac asemenea oferte isi asuma pierderi reale, doar in ideea de a-si atrage noi clenti. Situatia este specifica in cazul clientilor persone juridice, dar mai nou acest aspect se poate sesiza si in cazul consumatorilor casnici.
Conform reglementarilor ANRE orice consumator de energie isi poate schimba furnizorul in termen de 21 de zile fara sa aiba nici o obligatie fata de furnizorul de la care pleaca. Firesc, la oferte care sfideaza pretul pietei concurentiale consumatorii pot cadea in capcana noilor oferte. Legislatia este in asa fel facuta in cat cei care isi pierd clientii prin asemenea “momeli” sa nu aiba nici o solutie de contracarare. Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei ignora total comportamentul unor furnizori, in ciuda faptului ca rolul esential al autoritatii este sa vegheze la buna functionare a pietei.
Intrebarea care se pune in aceste conditii este pana unde poate ajunge asumarea pierderilor care rezulta din ofertele cu 200 de lei/MWh si ce consecinte poate avea acest lucru asupra bunei functionari a pietei de energie electrica in regim concurential ? Din considerente care tin de deontologia profesionala nu facem publice inca numele companiilor de furnizare care recurg la practica dezvaluita mai sus. In schimb putem banui ce anume a favorizat lupta neloiala pentru acapararea de noi clienti consumatori de energie.
In primul rand, dupa declararea starii de urgenta si reducerea drastica a consumului de energie electrica multi furnizori au acumulat pierderi insemnate pentru simplu motiv ca au fost nevoiti sa vanda energia contractata inca de anul trecut la preturi mai mici decat cele de achizitie, sau au fost obligati sa vanda in piata de echilibrare. Acest lucru a dus inclusiv la schimbari majore in clasamentul furnizorilor de energie si implicit la o crestere a competitiei pentru a atrage noi clienti. Nimic rau in asta, numai ca atunci cand se vine cu preturi de dumping concurenta nu mai este una reala.
In al doilea rand, declaratiile ministrului Economiei, Virgil Popescu, pe marginea pretului energiei pentru consumatorii casnici, sau alegerea de catre domnia sa a unui furnizor nominalizat au avut rolul evident de a influenta mersul normal al pietei, inclusiv politica companiilor la care Ministerul Economiei este inca actionar majoritar. Nu poti, in calitatea de ministru, sa impui unei companii cum este Hidroelectrica sa vanda energie consumatorilor casnici la un pret mai mic decat cel pe care bursa il stabileste.
“De asemenea, sa inteleg ca este bine ce a facut Hidroelectrica pana acum: a vandut ieftin energie la furnizori, pe care acestia o revand mult mai scump consumatorilor casnici!?! Asta in loc ca Hidroelectrica sa o vanda direct, mai ieftin decat o vand furnizorii, dar mai scump decat energia pe care o vinde in acest moment la furnizori?!?! Domnilor de la Fondul Proprietatea unde vedeti baietii destepti in cele doua scenarii prezentate mai sus? Eu vad aici o politica comerciala gresita care trebuie sa se schimbe in acest an, in contextul liberalizarii pretului la energie electrica incepand cu 1 ianuarie 2021. Nu vreau sa ma gandesc ca vreti sa tineti compania captiva unor clienti mari si, astfel, impiedicati patrunderea acesteia pe piata clientilor casnici.”
Este cat se poate de evident ca domnul ministru ori nu este bine informat, ori face aceste declaratii cu intentii care au mai curand un scop electoral. Am amintit acest lucru nu pentru ca in cauza ar fi Hidroelectrica, ci pentru simplu fapt ca de la nivel oficial este influentata piata de energie electrica. Ca de obicei, ANRE, care este singura institutie abilitata sa supravegheze jocurile din piata, tace.
Promitem ca vom urmari cu atentie subiectul, cu atat mai mult cu cat este foarte posibil ca in viitorul apropiat pretul energiei electrice sa creasca. Si atunci cine isi permite sa piarda doar pentru a-si creste portofoliul de clienti consumatori. Si, mai ales, ce urmeaza dupa aceea?
Treaba-i simpla, iar dvs. – Energy-center, adica – stiti foarte bine cum stau lucrurile.
Dumpingul are intotdeauna mai multe scopuri – castigarea unei cote de piata cat mai mari, dar si falimentarea competitorilor (mici). Iar cand in piata vor mai ramane mai putini furnizori decat degete la maini, atunci sa vezi mare minune mare, cum toti acei furnizori vor oferi preturi practic identice… anume foarte mari. Iar consumatorii (mijlocii si mari) care acum zboara din floare-n floare si-si schimba furnizorul si pentru 2-3 lei/MWh, uneori dupa multi ani de buna colaborare, vor da din colt in colt atunci cand vor trebui sa aleaga din 8-10 oferte, toate intre (simplu exemplu) 298 si 300 lei/MWh.
Povestea asta – impartirea pietei, cartelizarea – e veche, nu e specifica pietei de energie si e si mult mai greu de dovedit decat dumpingul.
Cat despre autoritati, mai e cineva care-si face iluzii?!? In vorbe, toata lumea proslaveste piata libera si meritele ei, dar in realitate autoritatile de tot felul si dintotdeauna urasc concurenta, competitia, pentru ca ea face lucrurile mult mai greu de controlat. Cand dl. ministru (liberal!!!) ordona companiei de stat sa-si scoata concurentii de pe piata, domnia sa nu face decat sa fie mai sincer si sa spuna ce mai toti politicienii gandesc, dar spun mai cu fereala.