0746 164 127 redactia@energy-center.ro
  • Actualitate
    • Consumatori
    • Furnizori
    • Legislatie mediu
    • Producatori
    • Stiri
  • Energie electrica
    • Energie nucleara
    • Energie regenerabila
    • Energie termica
    • Hidroenergie
  • Evenimente
  • Editorial
  • Exclusiv
  • Mediu, Tehnologie
  • Petrol, Gaze, Carbune
  • Utile
  • Video
  • English
  • Comunicate
STIRI RECENTE
Comisia Europeană propune reducerea cu 15% a folosirii gazelor în Europa până în primăvara viitoare
ANRE: Situatia cerereilor de decontare in perioada noiembrie 2021-martie 2022
Rusia pune la grea incercare economia europeana
Speranta moare ultima: Romania poate supravietui la iarna fara gaze din import ?
Suma totală verificată de ANRE și transmisă Ministerului Energiei spre decontare a depășit 1 miliard de lei
FPPG: Taxonomia nu trebuie sa divizeze tarile europene
Ucraina si Moldova vor realiza primele schimburi comerciale de energie cu reteaua europeana
Noi prevederi cu privire la furnizarea de ultimă instanță a energiei electrice
Pretul gazelor sufoca productia de amoniac de la Azomures
OPCOM a lansat  prima licitatie pentru contractarea energiei electrice de catre clientii finali mari

Se implinesc 54 de ani de la punerea in functiune a Hidrocentralei de la Vidraru

Posted On 10 decembrie 2020
By : Redactia
Comment: 0
Tag: barajul Vidraru, Hidrocentrala electrica Vidraru, Hidroelectrica, productia de energie electrica, uzina electrica Vidraru

S-a intamplat in 9 decembrie 1966: Intra in functiune Hidrocentrala Vidraru de pe raul Arges; la momentul inaugurarii, barajul Vidraru, fabricat din beton in dublu arc era al 5-lea in Europa si al 9-lea in lume, cu cei peste 166 metri inaltime, 25 metri grosime la baza si 6 metri grosime la coronament. Constructia barajului si a hidrocentralei Vidraru, obiectiv de importanta strategica pentru sistemul energetic romanesc, a inceput in 1960 si a fost finalizata dupa cinci ani si jumatate.

Hidrocentrala de la Vidraru a fost pusa in functiune in 1966. La vremea aceea, barajul Vidraru era al cincilea in Europa si al noualea in lume, intre constructiile similare. Amenajarea hidroenergetica Vidraru cuprinde o acumulare de mari dimensiuni, un baraj din beton in dublu arc, o galerie de aductiune continuata printr-un castel de echilibru si un put fortat, o centrala subterana si o galerie de fuga. Schema de amenajare a folosit un concept modern pentru timpurile acelea, ce a permis captarea apelor dintr-un bazin hidrografic cu o suprafata de 745 de kilometri patrati.

Astfel, s-a realizat un debit mediu captat de 19,7 mc/s, debit asigurat atat din raul Arges – 7,5 mc/s, cat si din bazinele invecinate: Topolog, Valsan, Doamnei prin 10 captari secundare cu galerii subterane in lungime totala de 29 de kilometri si un debit captat de 12,2 mc/s. In anii in care s-a lucrat la aceasta constructie, s-au realizat volume impresionante: s-au forat 42 de kilometri de galerii subterane, s-au excavat 1.768.000 de metri cubi de roca, dintre care 1 milion de metri cubi in subteran, s-au turnat 930.000 de metri cubi de beton, dintre care 400.000 de metri cubi in subteran si s-au montat 6.300 de tone de echipamente electromecanice.

A fost o investitie de 1,47 de milioane de lei la nivelul anilor ’60. Lacul de acumulare de la Vidraru are un volum total de 465 de milioane de metri cubi, dintre care 320 de milioane de metri cubi reprezinta volumul util. Nivelul normal de retentie este de 830,00 mdM, lacul avand, la aceasta cota, o suprafata de 870 de hectare si o lungime de 14 kilometri.

Barajul Vidraru a fost construit pentru a produce energie electrica, irigatii si pentru a impiedica inundatiile. A reprezentat un concept modern – un baraj din beton in dublu arc, galeria de aductiune, centrala subterana si galeria de fuga rezista de peste un secol. Edificiul a fost realizat din beton cu dubla curbura din 22 de ploturi verticale, avand o inaltime de166,6 metri si o lungime de coronament de 307 metri si traversat de noua galerii orizontale interioare in care se gasesc amplasate aparatele de masura si control. Pentru realizarea lui au fost necesari 480.000 de metri cubi de beton. Aceasta constructie zvelta (6 metri grosime la coronament si 25 de metri la baza) se sprijina pe versantii muntilor Pleasa si Vidraru si tine piept apelor de munte.

Ceea ce dovedeste rezistenta proiectului este faptul ca intreaga constructie a trecut de cutremurul din 1977 fara vreo fisura. Totusi in 1974, barajul a trecut printr-o avarie dupa ce o galeria s-a rupt, la fel si blindajul metalic, iar o parte uriasa din masivul muntos a fost dislocata. Acest episod din povestea Barajului Vidraru a fost depasit cu bine in urma consolidarilor ce au urmat. Galeria de aductiune, cu lungimea de 2.130 de metri si diametrul de 5,15 metri, suporta prin blindajul metalic o presiune de 12-14 atmosfere. In ultima sa portiune, galeria este racordata la un put vertical de 330 de metri care este compus dintr-un put fortat vertical blindat cu o inaltime de 185 de metri si cu un diametru de 4,10 metri si dintr-un castel de echilibru de 7,10 metri diametru si 145 de metri inaltime.

Galeria de aductiune asigura cei 90 metri cubi/secunda de apa necesari functionarii centralei. Centrala subterana este temelia si, totodata, „templul” intregii amenajari.

Ceea ce este de remarcat este faptul ca uzina de energie hidroelectrica Vidraru amplasata subteran poate produce energie electrica de aproximativ 400 GWh si are o capacitate instalata de 200MW. Centrala subterana este amplasata la peste 100 de metri sub nivelul albiei raului Arges si are dimensiuni impresionante – inaltime 31,70 metri; lungime 67,80 metri; latime 16,70 metri.

Pentru a ajunge la cele 4 turbine Francis verticale de cate 55 MW si la cele 7 transformatoare monofazate de 40 MVA, trebuie parcursi cei 104 metri ai putului vertical de 7,20 metri diametru, pe unde a fost de altfel introdus tot echipamentul centralei si apoi cei 132 de metri ai unei galerii de acces orizontale avand sectiunea de 33 metri patrati.

Turbinele si generatoarele electrice, care dezvolta o putere de 61 MVA fiecare, asigura o productie de energie, intr-un an hidrologic mediu, de 400 GWh. Energia electrica produsa este transportata in exteriorul centralei pana la platforma de la nivelul blocului administrativ prin cabluri de 220 kV amplasate intr-o galerie inclinata de 178 de metri lungime, care este utilizata si ca acces secundar in centrala subterana si de aici mai departe, printr-o linie dubla de 220 kV de circa 2 kilometri lungime, pana la statia de transformare de 400/200/110 kV din Aref.In timp, zona a fost exploatata si din punct de vedere turistic, dovada fiind obiectivele turistice din imprejurimi, o atractie permanenta pentru turisti romani si straini, cu atat mai mult cu cat drumul de acces pana la Barajul Vidraru este spectaculoasa sosea Transfagarasan, care urca pana la Balea Lac. (Nicolaie Uzkai)

Surse:

https://www.hidroelectrica.ro/…/c28f82bc-66d7-4dc8-1808…

https://www.historia.ro/…/hidrocentrala-de-la-vidraru…

http://energie.gov.ro/hidrocentrala-si-barajul-vidraru…/

https://www.constructiv.ro/…/hidrocentrala-de-la…/

 

Articole pe aceeasi tema

  • Cata energie electrica poate produce Romania in 2020, la modul real?Cata energie electrica poate produce Romania in 2020, la modul real?
  • Productia de energie hidro duduie: peste 55% din consumul de energie electrica este asigurat de Hidroelectrica. Pretul energiei electrice in PZU este mai mic decat anul trecut.Productia de energie hidro duduie: peste 55% din consumul de energie electrica este asigurat de Hidroelectrica. Pretul energiei electrice in PZU este mai mic decat anul trecut.
  • Hidroelectrica a fost ieri vedeta sistemului energetic, aproape jumatate din productia tarii a fost asigurata de energia hidroHidroelectrica a fost ieri vedeta sistemului energetic, aproape jumatate din productia tarii a fost asigurata de energia hidro
  • Hidroelectrica bate recordul la profit, carbunele tureaza motoarele la maxim, consumul a scazut si Romania importa energieHidroelectrica bate recordul la profit, carbunele tureaza motoarele la maxim, consumul a scazut si Romania importa energie
Despre autor
  • google-share
Previous Story

Peste 90 % din consumatori nu stiu ca se liberalizeaza piata de energie electrica la 1 ianuarie 2021

Next Story

Chiar daca avem fonduri europene la dispozitie, exista riscul ca tot romanii sa plateasca investitiile in energie

Articole pe aceeasi tema

0

Investitiile din sistemul energetic: avem cu ce, avem nevoie, dar nu trecem de la vorbe la fapte

Posted On 9 iunie 2022
, By Redactia
0

Se anunta o furtuna perfecta de pene de curent, la vara.

Posted On 26 mai 2022
, By Redactia
0

Sistemul hidroenergetic si de navigatie Portile de Fier I a implinit o jumatate de veac

Posted On 23 mai 2022
, By Redactia

Scrie un comentariu Anulează răspunsul

*
*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

RECENT

POPULAR

COMMENTS

Prețul gaor naturale a atins nivelul record de 200 euro/MWh, mult mai repede decât arătau prognozele la începutul verii

Posted On 2 august 2022

Putin joaca sah cu Europa din pozitia nebunului

Posted On 21 iulie 2022

Programul Casa Verde Fotovoltaice a incremenit inca de la lansare

Posted On 20 iulie 2022

Scurta radiografie a sistemului energetic romanesc. La ce sa ne asteptam in 2018 ? (partea I)

Posted On 7 ianuarie 2018

Exclusiv: ce minte diabolica a masluit OUG de modificare a Legii 220/2008 privind promovarea energiei verzi?

Posted On 12 iunie 2013

Exclusiv: Hidroelectrica isi arata muschii in fata baietilor destepti?

Posted On 23 aprilie 2012

Si redactia si presa in general au prea...

Posted On 21 iulie 2022

Buna ziua, pentru blocurile care au...

Posted On 20 iulie 2022

Da stimabililor este timpul sa trecem a...

Posted On 9 iulie 2022

Publicitate









PUBLICITATE dreapta

‹ ›

Arhiva

Utile

Programul Casa Verde Fotovoltaice a incremenit inca de la lansare

Programul Casa Verde blocat de incompetenta: 45.000 de dosare depuse, probabil 2.000 aprobate

ANRE simplifica procesul de racordare la retelele electrice de interes public

Reciclarea uleiului alimentar uzat. Care sunt pașii de urmat

Cum functioneaza si care sunt beneficiile turbinelor eoliene casnice

Video

Gala aniversara 10 ani de Energy Center - 10 iunie 2021

Dumitru Chisăliță, Asociația Energia Inteligentă: Racordarea gratuită la gaze se face fără studiu de impact. Care sunt riscurile

Alexandru Moldovan, Redactor sef Energy-Center: Datorez colegilor mei de presa multe din lucrurile pe care le stiu astazi

Gala Premiilor Energy-Center.ro, editia a III-a

Ce solutii avem pentru eliminarea efectelor OUG 114?

FORMULAR DE CONTACT

  1. Nume *
    * Te rugam sa iti scrii numele
  2. Email *
    * Te rugam sa scrii o adresa de email valida.
  3. Mesaj *
    * Te rugam sa scrii un mesaj

Categorii

  • Actualitate
  • Energie electrica
  • Evenimente
  • Exclusiv
  • Mediu, Tehnologie
  • Petrol, Gaze, Carbune
  • Resurse Media
  • Utile
  • Video

Cele mai citite articole

Scurta radiografie a sistemului energetic romanesc. La ce sa ne asteptam in 2018 ? (partea I)

17 Comments

Exclusiv: ce minte diabolica a masluit OUG de modificare a Legii 220/2008 privind promovarea energiei verzi?

13 Comments

Exclusiv: Hidroelectrica isi arata muschii in fata baietilor destepti?

12 Comments
© Energy-Center.ro. Acest site este proprietatea Spot Pro Media SRL. Construit și întreținut de Alex Mieluș cu ajutorul Wordpress.