Se implinesc 54 de ani de la punerea in functiune a Hidrocentralei de la Vidraru

S-a intamplat in 9 decembrie 1966: Intra in functiune Hidrocentrala Vidraru de pe raul Arges; la momentul inaugurarii, barajul Vidraru, fabricat din beton in dublu arc era al 5-lea in Europa si al 9-lea in lume, cu cei peste 166 metri inaltime, 25 metri grosime la baza si 6 metri grosime la coronament. Constructia barajului si a hidrocentralei Vidraru, obiectiv de importanta strategica pentru sistemul energetic romanesc, a inceput in 1960 si a fost finalizata dupa cinci ani si jumatate.

Hidrocentrala de la Vidraru a fost pusa in functiune in 1966. La vremea aceea, barajul Vidraru era al cincilea in Europa si al noualea in lume, intre constructiile similare. Amenajarea hidroenergetica Vidraru cuprinde o acumulare de mari dimensiuni, un baraj din beton in dublu arc, o galerie de aductiune continuata printr-un castel de echilibru si un put fortat, o centrala subterana si o galerie de fuga. Schema de amenajare a folosit un concept modern pentru timpurile acelea, ce a permis captarea apelor dintr-un bazin hidrografic cu o suprafata de 745 de kilometri patrati.

Astfel, s-a realizat un debit mediu captat de 19,7 mc/s, debit asigurat atat din raul Arges – 7,5 mc/s, cat si din bazinele invecinate: Topolog, Valsan, Doamnei prin 10 captari secundare cu galerii subterane in lungime totala de 29 de kilometri si un debit captat de 12,2 mc/s. In anii in care s-a lucrat la aceasta constructie, s-au realizat volume impresionante: s-au forat 42 de kilometri de galerii subterane, s-au excavat 1.768.000 de metri cubi de roca, dintre care 1 milion de metri cubi in subteran, s-au turnat 930.000 de metri cubi de beton, dintre care 400.000 de metri cubi in subteran si s-au montat 6.300 de tone de echipamente electromecanice.

A fost o investitie de 1,47 de milioane de lei la nivelul anilor ’60. Lacul de acumulare de la Vidraru are un volum total de 465 de milioane de metri cubi, dintre care 320 de milioane de metri cubi reprezinta volumul util. Nivelul normal de retentie este de 830,00 mdM, lacul avand, la aceasta cota, o suprafata de 870 de hectare si o lungime de 14 kilometri.

Barajul Vidraru a fost construit pentru a produce energie electrica, irigatii si pentru a impiedica inundatiile. A reprezentat un concept modern – un baraj din beton in dublu arc, galeria de aductiune, centrala subterana si galeria de fuga rezista de peste un secol. Edificiul a fost realizat din beton cu dubla curbura din 22 de ploturi verticale, avand o inaltime de166,6 metri si o lungime de coronament de 307 metri si traversat de noua galerii orizontale interioare in care se gasesc amplasate aparatele de masura si control. Pentru realizarea lui au fost necesari 480.000 de metri cubi de beton. Aceasta constructie zvelta (6 metri grosime la coronament si 25 de metri la baza) se sprijina pe versantii muntilor Pleasa si Vidraru si tine piept apelor de munte.

Ceea ce dovedeste rezistenta proiectului este faptul ca intreaga constructie a trecut de cutremurul din 1977 fara vreo fisura. Totusi in 1974, barajul a trecut printr-o avarie dupa ce o galeria s-a rupt, la fel si blindajul metalic, iar o parte uriasa din masivul muntos a fost dislocata. Acest episod din povestea Barajului Vidraru a fost depasit cu bine in urma consolidarilor ce au urmat. Galeria de aductiune, cu lungimea de 2.130 de metri si diametrul de 5,15 metri, suporta prin blindajul metalic o presiune de 12-14 atmosfere. In ultima sa portiune, galeria este racordata la un put vertical de 330 de metri care este compus dintr-un put fortat vertical blindat cu o inaltime de 185 de metri si cu un diametru de 4,10 metri si dintr-un castel de echilibru de 7,10 metri diametru si 145 de metri inaltime.

Galeria de aductiune asigura cei 90 metri cubi/secunda de apa necesari functionarii centralei. Centrala subterana este temelia si, totodata, „templul” intregii amenajari.

Ceea ce este de remarcat este faptul ca uzina de energie hidroelectrica Vidraru amplasata subteran poate produce energie electrica de aproximativ 400 GWh si are o capacitate instalata de 200MW. Centrala subterana este amplasata la peste 100 de metri sub nivelul albiei raului Arges si are dimensiuni impresionante – inaltime 31,70 metri; lungime 67,80 metri; latime 16,70 metri.

Pentru a ajunge la cele 4 turbine Francis verticale de cate 55 MW si la cele 7 transformatoare monofazate de 40 MVA, trebuie parcursi cei 104 metri ai putului vertical de 7,20 metri diametru, pe unde a fost de altfel introdus tot echipamentul centralei si apoi cei 132 de metri ai unei galerii de acces orizontale avand sectiunea de 33 metri patrati.

Turbinele si generatoarele electrice, care dezvolta o putere de 61 MVA fiecare, asigura o productie de energie, intr-un an hidrologic mediu, de 400 GWh. Energia electrica produsa este transportata in exteriorul centralei pana la platforma de la nivelul blocului administrativ prin cabluri de 220 kV amplasate intr-o galerie inclinata de 178 de metri lungime, care este utilizata si ca acces secundar in centrala subterana si de aici mai departe, printr-o linie dubla de 220 kV de circa 2 kilometri lungime, pana la statia de transformare de 400/200/110 kV din Aref.In timp, zona a fost exploatata si din punct de vedere turistic, dovada fiind obiectivele turistice din imprejurimi, o atractie permanenta pentru turisti romani si straini, cu atat mai mult cu cat drumul de acces pana la Barajul Vidraru este spectaculoasa sosea Transfagarasan, care urca pana la Balea Lac. (Nicolaie Uzkai)

Surse:

https://www.hidroelectrica.ro/…/c28f82bc-66d7-4dc8-1808…

https://www.historia.ro/…/hidrocentrala-de-la-vidraru…

http://energie.gov.ro/hidrocentrala-si-barajul-vidraru…/

https://www.constructiv.ro/…/hidrocentrala-de-la…/