Se poate lipsi Europa de gazele din Rusia?

Publicația spaniolă El Pais scrie că liderii UE discută în acest zile despre pachetul de sancțiuni economice la adresa Rusiei dacă Moscova începe o nouă invazie în Ucraina. Potrivit sursei citate, printre sancțiunile luate în calcul se numără inclusiv stoparea importurilor de gaze și petrol din Rusia, care ar urma să fie înlocuite cu surse alternative. În paralel, banca americană de investiții Goldman Sachs avertizează că oprirea livrărilor ruse de gaze ar provoca o creștere majoră a prețurilor în UE.

Uniunea Europeană a negociat în secret o baterie de sancţiuni fără precedent cu care să lovească Rusia,dacă președintele acesteia, Vladimir Putin, va decide să invadeze Ucraina, scrie El Pais, citată de Rador. Represaliile, țesute într-un secret absolut, urmau să fie adoptate aproape imediat și în deplin acord cu Washingtonul și Londra în eventualitatea atacului.

Potrivit unor surse europene citate de El Pais, aceste sancţiuni ar varia de la suspendarea oricărui tip de cooperare economică cu Moscova până la o tăiere drastică a relațiilor comerciale, inclusiv importul de gaze și petrol rusești. Lovitura așteptată este de o asemenea amploare încât, potrivit acelorași surse, Bruxelles-ul a pregătit și planuri de urgență pentru a atenua daunele pe care inevitabil le-ar suferi și economia europeană.

Planul este discutat chiar luni în cadrul unui prânz cu ușile închise al miniștrilor de Externe ai UE, reuniți la Bruxelles sub președinția lui Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al UE pentru Politica externă. La întâlnire va fi prealabil prezent prin videoconferință Antony Blinken, secretarul de stat al SUA. „Participarea lui Blinken arată unitatea comunității internaționale în fața atitudinii Rusiei și coordonarea strânsă dintre aliați”, spune o sursă diplomată europeană.

Obiectivul întâlnirii de luni „nu este adoptarea unor sancțiuni specifice, ci stabilirea scenariilor și a reacțiilor pe care le-ar provoca fiecare dintre ele”, spune un alt diplomat european. Surse comunitare exclud să facă publice eventualele represalii.

Printre măsurile luate în considerare se numără închiderea completă a piețelor europene de capital pentru companiile și entitățile financiare ruse și restricțiile privind exportul de materiale sau servicii esențiale pentru sectoare cheie ale economiei ruse, precum energia, mineritul sau industria grea.

Și, în cele din urmă, ruperea legăturilor financiare cu economia rusă, care ar lăsa Moscova izolată periculos de piața financiară mondială. Statele Unite chiar păreau dispuse să întrerupă accesul Rusiei la sistemul de tranzacții financiare SWIFT (sistemul de mesagerie electronică prin care sunt procesate marea majoritate a transferurilor bancare), dar nu există deocamdată consensul necesar pentru o măsură atât de drastică, aplicată doar Iranului.

UE nu exclude oprirea achiziției de petrol și gaze rusești, care acoperă acum 26%, respectiv 40%, din importurile europene ale acestor hidrocarburi. Dependența energetică a UE a făcut ca până de curând renunțarea la importurile din Rusia să fie de neconceput. Dar dezvoltarea surselor regenerabile și posibilitatea importului de gaz lichefiat din alte țări a schimbat recent scenariul.

Banca americană de investiții Goldman Sachs arată însă într-o analiză citată de Bloomberg că o decizie de oprire a importurilor din Rusia ar avea un impact enorm asupra prețurilor – oricum ridicate la niveluri fără precedent. Astfel, Goldman Sachs respinge posibilitatea unei astfel de sancțiuni și arată că, chiar și în actualele condiții de piață, criza prețurilor din piața energetică europeană va mai dura încă trei ani.

Criza din Ucraina a provocat deja o schimbare drastică, scrie însă El Pais. Importurile de gaze rusești au scăzut de la 3,25 miliarde de metri cubi la începutul lui 2021 la 1,7 miliarde în prima săptămână a acestui an, potrivit datelor compilate de think tank-ul Bruegel. Dintre cele patru gazoducte din Rusia, doar Nord Stream, care face legătura directă cu Germania prin Marea Baltică, funcționează la același nivel ca anul trecut. Conductele care trec prin Ucraina și Polonia au redus drastic fluxul. Cea care ajunge prin Turcia a suferit numeroase suișuri și coborâșuri. Iar a doua conductă de gaz din Marea Baltică, Nord Stream 2, nu a început încă să pompeze gaze (din lipsă de autorizație europeană) și criza din Ucraina ar putea să o dezactiveze definitiv.

În schimb, importul de gaz lichefiat din alte țări, importuri realizate cu nave specializate, a trecut de la 1.400 de milioane de metri cubi în prima săptămână a lunii ianuarie a anului trecut la 3.380 de milioane la fiecare șapte zile ale acestei luni, potrivit datelor furnizate de Bruegel și citate de El Pais. Importurile de gaze din Norvegia au atins de câteva ori maximele istorice în ultimele săptămâni. Iar cele din Algeria au avut de suferit, din cauza crizei cu Marocul, dar sunt cu mult peste minimele lor istorice.

Șocul energetic, dacă ar avea loc, ar deteriora serios relația comercială dintre UE și Rusia. Prejudiciul, deși reciproc, ar avea consecințe mai devastatoare pentru economia rusă. UE este cel mai mare partener comercial al Rusiei și destinația a 38% din exporturile sale. Piața rusă, în schimb, absoarbe doar 4,1% din exporturile europene, potrivit datelor Comisiei Europene. UE, însă, își joacă prezența și în Rusia, unde este cel mai mare investitor internațional și acumulează o investiție de peste 300.000 de milioane de euro.

UE a adoptat deja sancțiuni comerciale în 2014, ca răspuns la prima agresiune rusă împotriva Ucrainei, care a avut ca rezultat destabilizarea provinciilor ucrainene Donbas și anexarea Crimeii de către Rusia. Pedeapsa europeană, încă în vigoare, a limitat accesul câtorva bănci rusești pe piețele europene de capital, a interzis achiziționarea în Europa a obligațiunilor emise de trei companii energetice rusești și a oprit exportul de arme și anumite materiale de prospecție energetică.

Economia rusă a rezistat acestor sancțiuni timp de șapte ani. Iar analiștii citați de publicația spaniolă arată că Putin are puncte forte în favoarea lui pentru a rezista unui nou atac. Rusia are o datorie publică scăzută (20% din PIB), subliniază Centrul de Politică Europeană. Și are un fond suveran puternic, alimentat de exporturile de hidrocarburi, care în decembrie 2021 a adunat 185 miliarde dolari.

Dar economia țării are și puncte vulnerabile. Unele circumstanțiale, precum inflația actuală (8%), care dublează obiectivul Băncii Rusiei și menține ratele dobânzilor la 8,5%. Dar alte flancuri de risc sunt mai structurale, precum dependența de vânzările de petrol și gaze, care acoperă aproape o treime din veniturile bugetului național.