Sfarsitul nu-i aici: apar primele dileme dupa liberalizarea pietei de gaze

Solutia gasita de coalitia aflata la guvernare, in ceea ce priveste liberalizarea pietei de gaze din Romania, in sensul in care practic se liberalizeaza pretul gazelor din productia interna, nu a luat in considerare in niciun fel realitatea din teren. Simplu fapt ca de la 1 aprilie nu s-a majorat pretul la gaze pentru consumatorii casnici nu dovedeste, in realitate, nimic. Ca de fiecare data, provocarea majora a pietei va aparea la inceputul sezonului rece, cand absolut toti consumatorii vor fi luati pe nepregatite din lipsa de informare. De data asta victime sigure vor fi centralele electrice care functioneaza pe gaze, dar si investitorii privati in retelele de distributie sau in serviciul de furnizare. Urmeaza apoi consumatorii. Marile companii de distributie si furnizare prezente in piata nu sunt nici ele mai linistite, cu atat mai mult cu cat nu este definit consumatorul vulnerabil, nu se stie care vor fi obligatiile de inmagazinare, cat va costa pretul gazelor din import si cum va recunoaste ANRE costurile reale dupa un an. Guvernul s-a spalat pe maini lasand in sarcina Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Energiei gestionarea efectelor liberalizarii. In consecinta, dupa ce ne-am trezit cu o liberalizare a pietei absolut neasteptata (cel putin prin felul in care s-a produs) urmeaza sa asteptam efectele.

Asociatia Companiilor de Utilitati din Energie (ACUE), implicata direct in procesul de liberalizare al pietei de gaze, considera ca autoritatile trebuie sa ia mai multe masuri pe piata gazelor, odata cu liberalizarea pretului de productie interna, pentru ca tariful sa fie accesibil consumatorilor finali. ACUE a luat la cunostinta decizia Guvernului de a lasa piata sa decida pe deplin pretul angro de achizitie al gazului din productia interna pentru populatie incepand cu data de 1 aprilie 2017, dar atrage atentia ca este nevoie de:

„Platforme de tranzactionare angro functionale si lichide, cu produse adaptate nevoilor clientilor, reguli de functionare bine definite, o politica adecvata de inmagazinare, precum si o schema de protejare corecta a consumatorilor cu adevarat vulnerabili. Acestea sunt elemente foarte importante pentru asigurarea securitatii aprovizionarii tarii, a unui pret accesibil al gazelor naturale pentru consumatorii finali si a unei valori corecte si transparente a gazului, reflectate cu acuratete si in timp util de catre ANRE in preturile de furnizare reglementate pentru consumatorii casnici”, sustin reprezentantii ACUE.

Potrivit acestora, toate aceste masuri ar trebui implementate cat mai curand posibil, mai ales pentru a pregati urmatoarea iarna. „In ultimele luni, ACUE a recomandat o dereglementare treptata a pretului productiei locale de gaze pentru a se asigura ca exista suficient timp la dispozitie ca sa fie implementate, in primul rand, instrumentele si masurile necesare pentru a avea o piata de gaze cu adevarat functionala, ceea ce reprezinta o conditie prealabila importanta pentru a evita distorsiunea pietei in aceasta faza de tranzitie spre o liberalizare completa”, considera ACUE.

Nu prea intelegem de ce aceste cerinte nu s-au auzit mult mai accentuat inainte de 1 aprilie. Sau, poate s-au auzit intr-un cerc mai restrans. Cert este ca improvizatia gasita pentru a liberaliza piata de gaze a fost absolut fortuita (intamplatoare n.r) Ce va urma nu stie nimeni.

La 1 aprilie, potrivit OUG 64/2016, pretul gazelor de productie interna a fost complet liberalizat, iar tarifele finale pentru populatie au crescut cu 2%.In urma cu o saptamana, Niculae Havrilet, presedintele Autoritatii Nationale de Reglementare in Energie (ANRE), declara ca autoritatea va continua sa fixeze pretul final pentru consumatorii casnici de gaze. Pretul va fi stabilit anual, urmand ca eventualele diferente sa fie recuperate anul urmator.

Havrilet a mai spus ca ANRE va calcula pretul final de la 1 aprilie pornind de la pretul actual de 60 de lei pe MWh pentru gazele de productie interna, insa, pe viitor, autoritatea nu va mai putea da preturi de referinta.

Presedintele ANRE a sustinut ca nu exista riscul ca pretul gazelor de productie interna sa ajunga la nivelul celor de import, atata vreme cat necesarul de import este de circa 2% la nivelul unui an.