Simpozionan al Energiei (SIREN 2021) la prima editie: Energia a urcat in topul problemelor la nivel mondial. Pentru Romania este sansa unui nou inceput

Prima editie a Simpozionului Roman al Energiei- SIREN 2021, cu tema „Sectorul Energetic Romanesc – Sansa unui nou inceput”, organizat de către Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME), sub egida Ministerului Energiei si al Autoritătilor Nationale din domeniu, a fost deschisă in ziua de 6 septembrie 2021.

 SIREN reprezintă cel mai important eveniment al industriei energetice romanesti si este menit să analizeze  subiecte de actualitate rezultate din documentele recent emise de UE.

 SIREN va deveni evenimentul traditional al energeticii romanesti si urmeză a fi organizat bienal, in anii impari, spre deosebire de FOREN (Forumul Regional al Energiei) care va fi organizat tot bienal, dar  in anii pari.

 La Sesiunea de deschidere a SIREN 2021, găzduită de Iulian Iancu, presedintele CNR-CME, au participat: Virgil Popescu – ministrul energiei, Tánczos Barna – ministrul mediului Bogdan Chiritoiu – membru al Boardului ACER si presedintele Consiliului Concurentei, Radu Bădită  director DGSRCET, ANRE

In alocutiunea sa, Iulian Iancu, presedintele CNR-CME, a subliniat necesitatea organizării SIREN 2021, avand in vedere că energia este sansa Romaniei pentru un nou inceput, iar pentru a răspunde provocărilor din ce in ce mai mari, avem nevoie de un dialog real si direct. „Energia  a urcat in topul problemelor la nivel mondial”, a declarat Iulian Iancu si a continuat: „Consiliul Mondial al Energiei a introdus  conceptul de trilema energiei, actualizat  periodic, pe baza a trei vectori importanti-securitate energetică, sărăcie energetică, schimbări climatice. Nu s-a acordat  suficientă atentie acestor aspecte, si, ca atare, in ultima vreme s-au intamplat lucruri fără precedent care au produs  multe dezechilibre: creserea preturilor la energie, aparitia unui nou mixt energetic, Grean Deal etc. Toate acestea ne fac să analizăm oportunitătile pe care le avem, pe baza a patru piloni: 1) accentul si injectia cu surse regenerabile de energie in  domeniile economice, agricole etc., 2) intentia de  inlocuire a combustibilului  tranzitiei (gazul natural) cu hidrogenul, 3) sustinere prin ajutor de stat si subventii pentru biomasă, astfel incat ecosistemul să nu fie afectat 4) acordarea unei atentii sporite eficientei energetice, in primul rand legat de noul val al reconstructiei clădirilor, conform noului set de reglementări care va fi emis luna aceasta de către UE. Cheia de rezolvare a unora dintre problemele cu care ne confruntăm in prezent o reprezintă hidrogenul, deja definit la nivelul UE, căruia i se va certifica calitatea, iar cea mai importantă tintă va fi aceea ca 40% din  energia primară va trebui sa fie din surse regenerabile pană in anul 2030”.

 La randul său, Virgil Popescu, ministrul energiei, a subliniat faptul că „Avem profit in toate companiile din sectorul energetic si avem oportunităti mari prin PNNR, la care se adaugă fondul de modernizare. Acum profitul speculează conditiile de piată, se bazează si pe preturile mari ale situatiei actuale, dar acest profit trebuie să se intoarcă si la consumator pentru că cetătenii nu trebuie să sufere. Se preconizează ca luna aceasta să se aprobe in Parlament Legea consumatorului vulnerabil.” După ce a arătat importanta incurajării prosumatorilor, Virgil Popescu a apreciat uriasul potential energetic al Mării Negre, atat in subsol, prin zăcămintele de gaze, cat si in privinta potentialului eolian si a adăugat: „M-am uitat la proiectul de lege din Comisia de industrii si cred că il putem adapta, astfel incat să putem avea cat mai repede  o lege off-shore wind in Romania, pe care o vom analiza in cadrul Comisiei de Industrii, vom elabora un raport si o vom adopta in plen. Poate nu va fi  perfectă, dar trebuie să avem o lege pentru a putea incepe explorările in acea zonă. Fără o astfel de lege, investitorii nu se pot apuca de măsurători. De asemenea, investitorii trebuie să investească in sursele regenerabile nu numai din zona Dobrogei, ci si in alte părti ale Romaniei pentru a avea o distributie echitabilă in toate regiunile tării” . Ministrul Energiei a mai arătat că Hidroelectrica este pregătită să inceapă o investitie in Marea Neagră si că va putea găsi parteneri cu expertiză, astfel incat să avem primul parc eolian off-

shore de cel putin 300 de MW. „Pentru aceasta este nevoie de intărirea retelei de transport al energiei electrice  si de inchiderea inelului de 400 kV. Am găsit solutii impreună cu Transelectrica si, in curand, probabil Transelectrica va fi printre primii beneficiari ai Fondului pentru Modernizare, poate chiar de anul acesta. Este nevoie de gaz natural din Marea Neagră. Estimăm ca in 2026, gazul scos off-shore să poată fi pe piata roaaneasca. Esentială e legea offshore. Importantă este de asemenea folosire

a gazului natural in procesul de decarbonare, deci mixt: gaz, nuclear, regenerabile, la care se adagă hidrogenul, intai in amestec cu gazul natural”.

 Tánczos Barna, ministrul mediului, a apreciat că  protectia mediului costă si că putem face mult rău dacă trecem abrupt la zero emisii de carbon. In plus, oamenii vor găsi solutii individuale care pot fi chiar mai poluatoare decat combustibilii fosili folositi acum. „Costul pentru protectia mediului trebuie să fie suportabil. Cea mai importantă intrebare pentru Romania este: cum se va face această tranzitie spre zero emisii? Cu sigurantă, această revolutie inseamnă oportunităti uriase, dar tot ce este legat de protectia mediului costă si va costa din ce in ce mai mult. Nu costă neapărat pe factura noastră lunară pe diverse servicii, costă ca investitii, ca prioritizare de fonduri nationale, europene, private, chiar dacă in final si aceste investitii vor fi inglobate in pretul produselor. Acest cost va trebui să fie suportat de cineva”, a declarat minisitrul mediului in alocutiunea sa. Pe langă proiectele de energie din surse regenerabile, tranzitia spre zero emisii implică si schimbarea mentalitătii, a arătat Tanczos Barna care a mai evidentiat: „ Romania va trebui să facă o analiză de impact si să vadă cum putem noi renunta  la lemnul de foc in 5-10-15 ani, in asa fel incat gospodăriile noastre să nu fie afectate. Deci,  trecerea aceasta nu trebuie făcută de azi pe maine, ci trebuie să asigurăm trecerea lină de la fosil la zero emisii in 30 de ani, ceea ce inseamnă că putem schimba de două ori o centrală termică pe lemne. Aceste gospodării trebuie sprijinite, iar noi trebuie să asigurăm o implementare ratională a principiilor pe biomasă, a trecerii de la emisii de carbon, poate uneori foarte mari, la cele foarte reduse, astfel să nu generăm mai mult rău decat bine”.

 In interventia sa, Bogdan Chiritoiu, membru al Boardului ACER si presedintele Consiliului Concurentei, a spus că noi avem o piată de energie europeană si, ca atare, evolutiile europene se simt si la noi.  „ACER verifică situatia preturilor si a competitiei in piata internă, insă nu e perfectă. Se simte mai mult ca piată regională, nu ca piată europeană si de aceea sunt necesare investitii noi in sector. Sunt ceva suspiciuni fată de cum functionează piata romanească in legatura dintre furnizori si consumatori.  Elementul cheie este legat de migratia clientilor. Nu trebuie impiedicată această migratie si aici sunt necesare investigatii  riguroase, care sunt de durată”.

In incheierea sesiunii de deschidere, Radu Bădită, director DGSRCET-ANRE, a reliefat că ANRE este in centrul atentiei fiind implicată in rezolvarea doleantelor consumatorilor si că săptămana care urmează va fi supus dezbaterii publice un ordin pentru cunoasterea capacitătilor disponibile de legare la retea si facilitarea promovării  surselor regenerabile de energie.

Sesiunea de Deschidere a fost urmată de două Sesiuni de Lucru.

Panelul primei sesiuni de lucru, „Tranzitia energetică in Europa: de la cerintele Green Deal la mixul optim de energie in Romania”, a fost moderat de Iulian Iancu, presedintele CNR-CME si a fost format din: Bende Sandor- presedintele Comisiei pentru Industrii si Servicii, Camera Deputatilor, Eric Stab– director Europa & AMEA, CEO Optimizare Operatională, CEO interimar Europa de Nord, Est, Centru si Sud, presedinte & CEO- ENGIE Romania, Elena Popescu-director general, Ministerul Energiei, Carlo Pignoloni- presedintele RWEA si CEO&Country Manager ENEL, Corina Popescu– CEO Electrica, vicepresedinte EURELECTRIC, Bogdan Toncescu– Presedinte Directorat Transelectrica.

Bende Sandor, presedintele Comisiei pentru Industrii si Servicii-Camera Deputatilor, a apreciat  existenta unei schimbări a conceptului de consumator de energie, considerand si conceptul  Green si a declarat: .„Mixtul energetic este convenabil si satisfăcător pentru Romania. Dar cererea de energie va creste, mai ales de cererea de energie electrică: in primul rand e-mobilitatea. Consumul ar creste de 120 ori mai mult numai pentru transport. Pentru PV ar trebui o suprafată cat 80% din teritoriul Romaniei, la care se adaugă si retelele de transport si distributie. Provocările sunt mari, strategia energetică e in curs de finalizare, iar pandemia ne-a invătat că trebuie sa avem noi cele necesare, nu ne putem baza doar pe altii.

La randul său, Eric Stab, a spus că Green Deal e o revolutie si o oportunitate pentru Romania, dar că trebuie identificati inlocuitori pentru combustibilii fosili. „Am inteles importanta măsurilor de mediu, faptul că tranzitia este ireversibilă si că gazul natural este important in tranzitie. Procesul este de durată si poate inlocui treptat cărbunele. Piata de gaze poate fi revigorată prin aparitia gazelor off-shore. Se pot folosi si gaze de alte proveniente: hidrogen verde, biogaz. E nevoie de politici adecvate care să folosească infrastructura existentă. Consumatorii trebuie să se adapteze si să invete să consume mai responsabil, mai eficient. In plus, mariile companii informatice au inceput să cumpere pe durate mari energie verde, ajutand la tranzitie. Romania e bine pozitionată pentru Green Deal si e important să investim in măsuri de decarbonare. Există un potential urias pentru biogaz, dar trebuie un cadru reglementat pentru promovare”, a concluzionat Eric Stab.

Elena Popescu, director general Ministerul Energiei, a subliniat  că Romania este in curs de a aplica un nou pachet legislativ european: Fit for 55. „E necesară o mai mare responsabilizare a tuturor factorilor. S-a efecuat transpunerea Directivei 944, dar se doreste rescrierea legii energiei. Fondul de modernizare ajută la reforma tehnologică, se lucrează la punerea lui in practică, iar primele proiecte vor fi probabil aprobate pană la sfarsitul acestei luni. La nivel tehnic, Ministerul Energiei este pregătit, dar sunt multe lucruri de facut in intreaga economie. Există bani in acest fond, cu tinte sectoriale. Planul Integrat Energie Mediu este noul road map al tării, iar acesta trebuie revizuit anul viitor, a mentionat Elena Popescu.

Carlo Pignoloni, presedintele RWEA si CEO & Country Manager ENEL, a reliefat faptul că piata energiei s-a schimbat nu numai in Romania, ci si in alte state UE. „Nu prea stim ce va urma prin promovarea surselor regenerabile de energie. Vorbim de o revolutie care cere angajament puternic, mai ales in cazul Fit for 55. Trebuie să facem multe lucruri, să proiectăm corect viitorul, să implicăm si consumatorul si să-l educam, mai ales intr-o piată complet liberalizată. Implicarea prosumatorilor presupune digitalizarea retelelor electrice”, a afirmat, printre altele, presedintele RWEA.

Corina Popescu, CEO Electrica, a prezentat telurile noastre, si anume competitivitatea si digitalizarea, dar a vorbit si despre stocarea energiei, element esential care rezolvă problema migrării centralelor care functionează pe surse regenerabile de energie la baza curbei de sarcină. „Electrica are ambitii

si in investitii in domeniul productiei. Trebuie să invătăm să accesăm fonduri europene si asta repede. Important este să transformăm concluziile oricărui eveniment in fapte”, a subliniat Corina Popescu.

In finalul panelului, Bogdan Toncescu, presedinte Directorat Transelectrica, a arătat că la Transelectrica s-au stabilit 20 de proiecte de importantă natională (Dobrogea si Banat), incluzand si cresterea capacitatii transfrontalieră si a subliniat: „Există lichidităti pe piată si se discută si cu Ministerul si cu institutii financiare. Ca măsuri interne, mentionăm regandirea strategiei de contractare si eficientizarea proceselor interne. Pentru integrarea capacitătilor off-shore – proiectul de cablu in paralel cu conducta BRUA”.

 In cadrul celei de a doua Sesiuni de Lucru, „ Programe guvernamentale si politici investitionale in tranzitia energetică in Romania” , moderată de către Ioan Dan Gheorghiu – vicepresedinte CNR-CME, au fost sustinute prezentări de către:  László Borbély- consilier de stat la Cabinetul Primului Ministru, coordonatorul Departamentului de Dezvoltare Durabilă- Secretariatul General al Guvernului, Nicolae Havrilet– consilier, Ministerul Energiei, Valeriu Binig– presedintele Comitetului pentru Energie si Mediu, AMCHAM, Bogdan Badea- presedintele Directoratului Hidroelectrica, Cosmin Ghită– director general Nuclearelectrica.

Subiectele dezbătute in cadrul celei de a doua Sesiune de lucru au vizat aspecte privind: securitatea energetică, necesitatea unei strategii pentru economia circulară, stadiul utilizării surselor regenerabile de energie, incurajarea investitorilor pentru tehnologiile pe bază de hidrogen intr-un proiect pilot de amestec cu gazul natural, necesitatea utilizării potentialului Mării Negre, importanta legii off-shore pentru autorizarea cat mai rapidă a unor proiecte, imbunătătirea legii energiei si eventual elaborarea unei noi legi, necesitatea  unei mai bune reglementări, a predictibilitătii, diversificării si a unei mai bune intelegeri a pietei. A fost de asemenea evidentiată robustetea energiei nucleare si a fortei de muncă inalt specializată, precum si actualizarea documentatiei pentru Unitătile 3 si 4, in vederea gandirii unei scheme financiare adecvate. Flexibilitatea surselor de generare a energiei electrice este un obiectiv important in dezvoltarea sistemului energetic.

Panelul de discutii al celei de a doua Sesiuni de Lucru a  fost format din: Cătălin Stancu – associated senior expert, Horvath&Partners, Florin Pop, director general Energobit, Viorel Gafita– presedinte Romelectro, Sorin Elisei- director, Risk Advisory, Energy & Sustainability- Deloitte Consultantă, Sorin Petre- partner, PwC Romania

Membrii Panelului de discutii au subliniat necesitatea unei stabilităti politice. De asemenea, s-a mentionat că PNIESC este un „proxy” pentru strategia energetică, care nu are un element central: ce vrem să obtinem la sfarsitul celor 10 ani? Nu trebuie folosite doar fondurile europene, ci trebuie implicat sectorul privat. Este nevoie de investitii, dar ca să găsesti investitori trebuie predictibilitate si profitabilitate. Sunt totodată necesare decizii pe termen lung, iar contractele pe acest termen pot ajuta.