Tot cu gandul si doar cu gandul la potentialul energetic al Marii Negre

Dupa ce am rezolvat problema cu valorificarea gazelor naturale din zona Marii Negre, in sensul ca le lasam spre beneficiu generatiilor urmatoare, ne-a mai rasarit un potential energetic in Marea Neagra, care musai trebuie sa fie valorificat. Este vorba despre productia de energie din surse eoliene offshore, care ar putea acoperi cu energie cam cat fac astazi toate centralele electrice din Romania, pe carbune, nuclear, hidro sau gaze. Pentru ca suntem specialisti in a ne face iluzii am inceput sa vorbim cu atata insistenta despre acest potential, de parca maine s-ar imbulzi investitorii in Marea Neagra.

De cativa ani, in Romania nu s-a mai facut nici o investitie semnificativa in zona eolienelor, cu toate ca pe segmentul onshore investitiile sunt mai mici iar noile tehnologii cresc semnificativ randamentul turbinelor. Pur si simplu, la fel ca in cazul exploatarii gazelor naturale din Marea Neagra, legislatia nu este atragatoare pentru investitori. Si nu va fi nici in viitorul apropiat pentru ca nimeni, la nivel politic, nu vrea sa se aplece cu atentie inspre aceste domenii. Altii insa, adica vecinii nostril, isi vad de treaba. Pentru ca nu ne-am propus sa fim neaparat carcotasi prezentam mai jos cateva din rezultatele unui studiu al Energy Policy Group (EPG), remis, joi, AGERPRES, pe marginea potentialului eolian de la Marea Neagra.
Conform acestui studio, Romania are un potential urias de a produce energie din surse eoliene offshore, ceea ce ar putea majora de peste patru ori cantitatea de electricitate generata anual la nivel national.

Studiul intitulat “Romania’s Offshore Wind Energy Resources: Natural Potential, Regulatory Framework, and Development Prospects” analizeaza potentialul de energie eoliana offshore al Romaniei, identificand o capacitate naturala potentiala de 94 GW, din care 22 GW folosind turbine fixe. Productia anuala de energie rezultata ar putea ajunge la 239 TWh, din care 54,4 TWh produsi de turbine fixe.

Spre comparatie, productia totala anuala de energie a tarii este intre 50 si 60 de TWh.

“Energia eoliana offshore poate fi un pilon pentru atingerea obiectivului de neutralitate climatica a continentului european in 2050. Europa are resurse eoliene offshore semnificative si un avantaj tehnologic apreciabil la nivel global. Exploatarea acestui potential este obiectivul viitoarei Strategii pentru energie regenerabila offshore a Comisiei Europene, ce urmeaza a fi publicata in cursul lunii noiembrie. Se asteapta ca Strategia UE sa sustina o dezvoltare rapida a resurselor eoliene offshore, de la o capacitate instalata de 20 GW in momentul de fata, pana la un maximum estimat de 450 GW in 2050”, spun autorii studiului.

Producerea de energie din surse eoliene offshore ofera avantaje importante: un numar ridicat de ore de functionare, variabilitate scazuta si, implicit, erori de prognoza mai mici si costuri de echilibrare reduse fata de energia eoliana onshore si cea fotovoltaica.

Valorificarea resurselor eoliene offshore presupune dezvoltarea porturilor din proximitate, acestea fiind esentiale atat in etapa de fabricare a anumitor componente, dar si in fazele de instalare, operare si mentenanta. De asemenea, acest potential ofera o perspectiva de a investi in capacitati de producere si consum a hidrogenului curat, precum si de creare a unor lanturi valorice industriale pe plan national in domeniul energiei eoliene offshore si a hidrogenului, cu impact pozitiv asupra numarului de locuri de munca la nivel national. Prin prisma multiplelor oportunitati de finantare, atat publice si cat private, disponibile pentru Romania, momentul actual este propice lansarii investitiilor in capacitati eoliene offshore situate in Marea Neagra, se mai precizeaza in studiu.

O mare parte a zonei economice exclusive a Romaniei este formata din zone de adancime (>50 m), fiind potrivita doar pentru turbinele instalate pe platforme plutitoare. In Europa, au fost construite recent proiecte eoliene offshore la aproximativ 60 km de tarm, o distanta care se afla chiar in zona de tranzitie intre ape de mica si mare adancime in cazul Romaniei.

Studiul EPG identifica doua potentiale clustere cu conditii favorabile pentru o prima etapa de dezvoltare a energiei eoliene offshore bazata pe folosirea turbinelor fixe: un cluster ce permite un factor de capacitate de 33-35% si adancimi sub 50 m, la 40-60 km de tarm. Acest cluster ofera un echilibru intre resursa eoliana si costurile de realizare a retelei electrice offshore, bazat pe posibilitatea injectarii energiei electrice in statia Constanta Sud si pe proximitatea fata de Portul Constanta. Un al doilea cluster ofera resurse eoliene marginal mai bune, dar reteaua electrica existenta se afla la o distanta considerabil mai mare de tarm, iar conexiunea cu aceasta ar trebui realizata prin Delta Dunarii, o zona protejata.

In viitorul apropiat, o coordonare avansata a planificarii este esentiala pentru a optimiza costurile realizarii infrastructurii offshore, incepand cu faza de planificare spatiala in domeniul maritim. Guvernul trebuie sa pregateasca, prin implicarea substantiala a actorilor relevanti, Planul Spatial Maritim national (MSP), asa cum este necesar potrivit Directivei MSP a Uniunii Europene. Acest plan este de o importanta critica pentru promovarea intereselor statului si evitarea frictiunilor dintre activitatile maritime potentiale si prioritatile strategice.

“De asemenea, este oportuna crearea unui cadru regional de cooperare si integrare cu Bulgaria in acest sector. Un proiect eolian offshore comun va fi benefic atat pentru cresterea gradului de conectare a retelelor, cat si in perspectiva cuplarii pietelor de electricitate ale celor doua state membre”, potrivit studiului.

In plus, este necesara depasirea limitarilor sistemului national de transport energie electrica in regiunea Dobrogea, o zona in care opereaza deja capacitati onshore semnificative de producere a energiei, atat regenerabile, cat si nucleare, acestea urmand sa fie suplimentate, la randul lor, in urmatorii ani.