Turceni, cea mai mare termocentrala din Romania, a aniversat 40 de ani de la conectarea la Sistemul Energetic National

Intr-o perioada in care energia produsa pe baza de carbune a devenit paria sistemului energetic, iar poverile fiscale si cele legate de investitiile de mediu pun intr-o situatia de piata concurentiala aproape imposibila supravietuirea, termocentrala de la Turceni a ajuns sa functioneze cu un singur grup energetic, din cele patru ramase in activitate. A fost o vara total nefavorabila pentru Complexul Energetic Oltenia, care, spre deosebire de anii trecuti, a fost aproape ingenuncheat de productia hidro. Greu de presupus ca in lunile care urmeaza, CE Oltenia (inclusiv centrala de la Turceni) ar putea recupera ceea ce a pierdut in prima jumatate a acestui an. Ramane insa valabila ideea ca in caz de criza majora de energie, centralele pe carbune vor ramane pilonul principal pe care sistemul energetic se sprijina. Este oare suficient acest lucru?

Au fost prezenti la aniversarea celor 40 de ani despre care vorbim intreaga conducere a Ministerului Energiei, deputati de Gorj, eurodeputati, prefectul judetului si fosti angajati ai centralei, care odata facea mandria Gorjului. O festivitate cu accente nostalgice, dar cu nici o promisiune reala pentru viitor. Nu am auzit nici de la ministrul energiei, nici de la secretarii de stat si nici de la parlamentari o solutie pentru situatia dificila in care a intrat productia de energie pe baza de carbune.”Suntem o tara binecuvantata in resurse”, declara ministrul Energiei, Anton Anton. Si ce folos, atata vrem cat aceste resurse au devenit aproape o povara? Nici o solutie concreta despre deschiderea unor noi perimetre de exploatare a carbunelului, nici o solutie despre povara pe care o reprezinta plata certificatelor de emisii de CO2 si nici o solutie despre cum vor fi finantate viitoarele investitii atat de necesare la termocentrala Turceni.

„Normele de mediu extrem de dure ar putea duce la inchiderea grupurilor de carbune incepand din 2021, cand devin obligatorii noii parametri de mediu. Nici pana atunci nu va fi usor, avand in vedere costurile certificatelor de carbon pe care producatorii de energie termo trebuie sa le cumpere. CE Oltenia plateste mai bine de o suta de milioane de euro anual pe astfel de certificate, pentru a putea functiona„, atragea atentia fostul director al centralei, Dumitru Stoian. Avertismentele lui s-au pierdut insa intr-un val de triumfalism declarativ al reprezentantilor clasei politice. Turceniul va mai functiona inca 40 de ani de aici inainte, pentru ca nu putem ignora resursa de lignit pe care o avem, sustinea ministrul Energiei. Cum o va face, in ce conditii, cu ce costuri nu stie nimeni. Vom reveni asupra acestui subiect din ce in ce mai presant pentru energetica romaneasca. Pana atunci sa nu uitam, totusi, de momentul aniversar la care am participat. Prezentam mai jos cateva date esentiale despre centrala de la Turceni:

– constructia centralei a fost decisa in 1972, avand ca argumente apropierea de bazinul carbonifer al Olteniei, apropierea de sursa de gaze de sonda , apropierea de sursa de apa de racire (raul Jiu);

– parametrii tehnici stabiliti prin proiect prevedeau o capacitate de productie de 2640 MW, respectiv 8 grupuri energetice a cate 330 MW fiecare (prin comparatie cu centrala de la Cernavoda, care are o capacitate de 1400 MW, centrala de la Turceni ar fi urmat sa produca cat aproape patru reactoare nucleare);

– productia fizica la capacitatea finala: energie electrica produsa=14520KWh/an;

– energie electrica livrata = 13332,5 mil. KWh/an

Termocentrala Turceni foloseste drept combustibil de baza lignit inferior (putere calorifica 1400-1800 Kcal/kg) din bazinele carbonifere ale Olteniei (Motru, Jilt, Rosia, Pesteana)

Reabilitarea grupurilor energetice a inceput in 1992 si s-a prelungit pana in ziua de azi. In cei 40 de ani de functionare a termocentralei Turceni au fost produsi aproximativ 180.000 GWh.