Vechii ”Baieti Destepti” in energie au disparut, se pregatesc Noii ”Baieti Destepti” in Energie?

“Baietii destepti” in Energie (energie electrica si gaze naturale) au aparut pe piata odata cu introducerea regulilor si exceptarea unora de la respectarea acestor reguli. Liberalizarea pietei de energie si gaze, a creat cadrul legal de eliminare a “Baietilor destepti” de pe piata, unii in instanta, pe alti i-a eliminat piata.

OUG 114/2018 introduce dificultatea de a avea o diferentiere concurentiala si transparenta intre furnizorii care doresc sa achizitioneze energie de la producatori (ex. cererea de gaze fiind mai mare decât oferta si pretul gazelor naturale fiind plafonat, diferentierea intre cei care doresc sa achizitioneze fiind dificila, lasa loc de avantajare a unora si dezavantajare a altora), vine si creaza cadrul ca doar ”unii” sa aiba acces la energie ieftina. Astfel, dupa practicile de acum 10-15 ani, vor interveni ”criterii subiective” de diferentiere a ”unor firme” si sunt create premizele de a ne confrunta cu un numar finit de firme, care vor avea acces la energia ieftina.

România a mai trecut in ultimii 29 de ani de mai multe ori prin afisarea unui mesaj populist-nationalist si jucarea in spatele acestuia a adevaratului interes. Cel mai evident a fost sloganul anilor 90 – Noi nu ne vindem tara –  si modul in care au fost achtionate activele de anumite persoane sau grupuri de persoane.

OUG s-a dorit, declarativ, un act de protejare a consumatorilor de cresterile de pret din energie, un act care sa determine limitarea expatrierii profiturilor de catre firmele multinationale, un mod de a creste nivelul resurselor la nivelul bugetului României. Dar, aceeasi Ordonanta creioneaza cadrul in care contractele de energie sa nu se poata atribui pe baza unor criterii de selectie transparente si neconcurentiale si riscam sa ajungem in situatia in care contractele sa fie alocate preferential unor firme si astfel sa se nasca firme care sa monopolizeze piata de energie si gaze.

O analiza asupra scopului emiterii OUG 114/2018:

1. Cresterea nivelului resurselor la nivelul bugetului de stat

Actiunile de inducere a unui pret mult mai mare pe piata de gaze din Romania in anul 2018, poate sa fie atribuita: ANRM – prin stabilirea pretului de referinta in functie de Bursa din Viena (pret mai mare decât pretul de pe piata din România la momentul luarii acestei decizii), a lipsei de interventie a institutiilor din domeniul concurentei care puteau sa intervina atunci când semnele neconcurentiale si manipulatorii, au inceput sa se arate sau când ele au fost evidente.

Aceasta situatie putea sa fie “justificata” de o dorinta de a se obtine mai multi bani la bugetul de stat, având in vedere ca cele mai mari venituri la bugetul de stat din lantul productie-transport-distributie-furnizare se obtineau de la producatori.

Dupa ce nu s-a intreprins nimic pentru preintâmpinarea atingerii unui maxim de pret la gaze in România, chiar a existat o contributie la aceasta crestere, s-a luat hotarârea, intuitiv correct, de plafonare a pretului, dar in mod surprinzator nu a pretului la consumatorul final (cel care afecteaza consumatorii), ci al pretului gazelor din productia interna. Exact sectorul care aduce cele mai mari venituri la bugetul de stat (din lantul productie-transport-distributie-furnizare), sectorul de productie a energiei este limitat prin plafonarea pretului la gaze. Astfel, se poate aprecia ca Ordonanta nu va avea ca efect obtinerea de resurse mult mai mari la bugetul de stat.

2. Cresterea contributiilor la bugetul de stat de catre firmele multinationale

Firmele multinationale se gasesc cu precadere in lantul de transport, distributie, furnizare energie si gaze naturale, si apreciez ca aceste firme sunt mai putin afectate de OUG 114/2018 (in contrast cu producatorii), deoarece au libertatea de a-si stabili pretul de vânzare la valoarea pietei (exceptând energia pentru populatie care reprezinta o pondere relativ mica la nivel national) si au posibilitatea de a-si recupera taxa de 2% din cifra de afaceri, prin cresterea pretului de vânzare, respectiv sa o recupereze de la clienti (ceea ce producatorii de gaze nu pot sa o faca). Astfel, apreciez ca Ordonanta nu va avea ca efect o crestere semnificativa a contributiilor la bugetul de stat de catre firmele multinationale.

3. Protejarea consumatorilor de cresterile de pret la gaze

Neplafonarea pretului gazelor naturale la consumatorul final, posibilitatea operatorilor de a-si introduce ”taxa” de 2% pe cifra de afaceri in pretul final (taxa care in fapt se aplica pe un lant de cel putin 6 operatori, fiecare dintre acestia dorind sa-si recupereze costurile induse de OUG 114), modificarile conjuncturale in piata determinata de Ordonanta (reducerea productiei interne urmare a nerentabilitatii unora dintre capacitati si a reducerii investitiilor, cresterea importurilor, evolutia cursului valutar, investitiile in infrastructura, gradul tot mai redus de utilizare a infrastructurii etc.) vor aduce in viitor preturi cel putin la fel de mari ca in trecut.

Preturile pentru populatie au fost reglementate la energie si gaze naturale, inca din anul 2004, perioada in care pretul gazelor naturale a crescut de cca. 16 ori. In fapt singura scadere a pretului gazelor naturale pentru clientii casnici a fost atunci când acestia au parasit piata reglementata si au mers pe piata libera, beneficiind de preturi mai mici la gaze cu pâna 20% fata de piata reglementata. Astfel, recurgând la similitudinea creata de aceasta Ordonanta, cu practica anilor 2004-2012, preturi mai mici la consumatorii casnici vor exista pe termen scurt (probabil pâna dupa alegerile din anul viitor, având in vedere termenele stabilite prin OUG 114 de recuperare a pierderilor furnizorilor – prin cresteri de pret – dupa anul 2020), dar consumatorii casnici se vor confrunta cu cresteri de pret, determinate de conjunctura pe care o deschide OUG, in urmatorii ani.

In anul 2012, pentru a elimina contractele cu “baieţii deştepţi din energie electrica” incheiate in special de Hidroelectrica, prin Legea 123 s-a interzis total vânzarea directa a energiei electrice de catre producatori. “Tranzactiile cu energie electrica se desfasoara pe piata concurentiala, in mod transparent, public, centralizat si nediscriminatoriu”, se arata in lege. De asemenea, producatorii sunt obligaţi “sa oferteze public si nediscriminatoriu pe piata concurentiala intreaga energie electrica disponibila”.

Concluzionând, consider ca efectul OUG 114/2018 nu corespunde cu scopurile vehiculate privind necesitatile acestei Ordonante: Protejarea consumatorilor de cresterile de pret la energie electrica si gaze, Cresterea contributiilor la bugetul de stat de catre firmele multinationale si Cresterea nivelului resurselor la nivelul bugetului de stat. Se creeaza, indirect, un cadru netransparent si neconcurential, prin care exista posibilitatea ca doar anumiti furnizori sa ajunga sa achizitioneze energie electrica si gaze ieftine din piata, dar se lasa si libertatea ca acesti furnizori sa aiba posibilitatea sa vânda energia la pretul pietei (pret lasat sau chiar ajutat sa ajunga, peste nivelul natural al cererii si al ofertei).

Anii 2012/2014 au adus finalul epocii “Baietilor destepti” de pe piata de energie electrica si gaze.

Liberalizarea pietei de energie electrica si gaze, “acceptarea” surprinzatoare a unor acte normative revolutionare (precum OUG 64, neabrogata nici macar de OUG 114/2018, chiar daca sunt antagonice pe unele din principii), Ordonanta 114 care favorizeaza furnizorii (intermediarii) in detrimentul producatorilor si mai ales creeaza posibilitatea realizarii unor achizitii netransparente si neconcurentiale, ridica intrebarea: S-a finalizat epoca Vechilor ”Baieti Destepti” si se profileaza aparitia Noilor ”Baieti Destepti”?