Viitor de verde țara are: energia regenerabilă căștigă teren în România

La cum se arată planurile de investiții în sectorul de generare a energiei în viitorii ani, România pare a fi harta ideală a unui mix energetic axat preponderent pe domeniile nepoluante. Vom avea capacități de producere pe gaze de circa 3000 de MW, eventual încă 2000 de MW în nuclear și foarte multă energie din solar și eolian. Energia hidro va rămâne în continuare cea mai reprezentativă, mai ales că proiecte începute în urmă cu câțiva zeci de ani vor fi readuse la viață, dar, în același timp vom avea o contribuție semnificativă a solarului și eolianului în mixul energetic.

Perspectivele României privind viitorul surselor de energie regenerabilă prevăd o creștere de 11 GW până la o cotă de 22,7 GW sau 72,5% din capacitatea instalată totală până în 2030, arată un raport SeeNext, care face o radiografie a domeniului în Europa de Sud-Est și în România.

Sectorul energiei regenerabile din România se extinde rapid, sursele regenerabile reprezentând 11,721 GW sau 63% din capacitatea instalată totală a țării de 18,6 GW în 2024, arată raportul. Energia hidroelectrică a dominat în mod tradițional, dar energia solară a devenit sursa cu cea mai rapidă creștere, în mare parte datorită prosumatorilor. Până la sfârșitul anului 2024, prosumatorii – gospodării și întreprinderi care își produc propria energie solară – au reprezentat 2,4 GW din va răcapacitatea instalată, în creștere de 1 000 de ori față de valoarea din 2019. Raportul estimează că energia solară va depăși toate celelalte surse de energie, urmând să atingă 8,2 GW până în 2030 și 33,3 GW până în 2050.

“Ambițiile României în materie de energie regenerabilă și boom-ul așteptat au făcut din stocarea energiei o prioritate pentru stabilizarea rețelei. Stocarea în baterii a luat avânt în 2024, ajungând la 137,2 MW, încă mult sub cei 4 GW necesari până în 2030. În acest scop, guvernul s-a angajat să dezvolte 800 MW de acumulatori hidroelectrici pompați (PHS) până în 2030 și 2 GW de acumulatori cu baterii (BESS) până în 2035. Proiectul întârziat de 1 GW PHS Tarnița-Lăpuștești este esențial pentru această extindere. Fără o creștere rapidă a stocării, România riscă congestionarea rețelei și limitarea energiei regenerabile, amenințând tranziția sa către o energie curată”, mai notează raportul.

Constrângerile de rețea rămân o provocare, în special în regiunile cu potențial ridicat precum Dobrogea și Banat, limitând noile conexiuni, în timp ce consolidarea interconexiunilor este, de asemenea, în centrul atenției, mai menționează analiza. Transelectrica a alocat 9,5 miliarde RON pentru modernizarea și extinderea rețelei, pentru a sprijini integrarea sporită a energiei regenerabile. Schemele de contracte pentru diferență (CfD) și CAEE-urile sunt vârful de lance al extinderii instalațiilor regenerabile la scară utilitară, în timp ce programele de stimulare precum Casa Verde Fotovoltaice și Electric Up sprijină prosumatorii.

Puterea totală instalată a României se ridica la 18,6 GW în 2024, potrivit operatorului de transport și sistem (OTS) al țării, Transelectrica. Sursele de energie regenerabilă au deținut o pondere considerabilă de 63% sau 11,7 GW în parcul național de producție, în principal datorită contribuției supradimensionate a principalului producător hidroenergetic al țării, Hidroelectrica, care se mândrește cu o capacitate de putere instalată de aproximativ 6,4 GW. Energia eoliană a deținut a doua cea mai mare amprentă, cu 3,1 GW sau 17% din agregat în 2024, în timp ce energia solară, care a accelerat în cel mai rapid ritm în ultimii doi ani, a fost a treia pe podium, cu puțin sub 1,9 GW sau 10%. Alte surse de energie regenerabilă, dintre care biomasa a fost cea mai mare componentă, au reprezentat cumulativ sub 1% din mixul de energie electrică instalată în țară.

Perspectivele României privind viitorul surselor de energie regenerabilă prevăd o creștere de 11 GW până la o cotă de 22,7 GW sau 72,5% din capacitatea instalată totală până în 2030. Se preconizează că acest procent aproape se va tripla, ajungând la 62,1 GW sau 88,6% din total până în 2050. Se preconizează că capacitățile SER vor fi stimulate în mare măsură de utilizarea energiei solare și eoliene, care vor reprezenta 49% din capacitatea de producție agregată în 2030, înainte de a-și crește ponderea la 78% până în 2050, în timp ce energia hidroelectrică va stagna în mare parte. Proiecțiile României arată o creștere a optimismului de la primul planul naţional integrat în domeniul energiei şi schimbărilor climatice (PNIESC) prezentat de țară în mai 2020, care prevedea o capacitate instalată netă de peste 18 GW din surse regenerabile de energie până în 2030. Cu toate acestea, din punct de vedere proporțional, ambițiile au rămas modeste, capacitatea SER (Tehnologiile cu Surse Energetice Regenerabile) fiind evaluată la 72% din total în 2020, din cauza așteptărilor mai reduse privind dezvoltarea instalațiilor solare și eoliene.

În 2024, sursele de energie regenerabilă reprezentau 45,9 % din producția de energie electrică, conform institutului național de statistică, cu un obiectiv de peste 54,5 % până în 2030, conform scenariului „cu măsuri ajustate” (WAM) din INECP actualizat.

În ceea ce privește consumul, energia regenerabilă a reprezentat 47,4% din consumul de energie electrică în 2023, conform Eurostat, cu un obiectiv de 57,8% până în 2030.

Conform raportului, deși energia solară ocupă în prezent ultimul loc în rândul surselor de energie regenerabilă din România în funcție de capacitate și al cincilea în ansamblu, aceasta va înregistra o creștere semnificativă și va domina mixul energetic al țării pe termen mediu și lung

Energia eoliană a fost a doua sursă de energie regenerabilă în funcție de capacitate în 2024, reprezentând 3,1 GW sau 16,6% din total. La fel ca în cazul energiei hidroelectrice, traiectoria acesteia în ultimii ani a fost în mare parte stabilă, cu capacități instalate în jurul valorii de 3 GW în ultimii cinci ani.

Din punct de vedere istoric, ponderea mare a surselor regenerabile de energie în mixul energetic al României se datorează în principal capacităților hidroenergetice de dinainte de 1990, principalul producător de energie hidroelectrică din țară, Hidroelectrica, având o capacitate instalată de aproximativ 6,4 GW

Ministerul Energiei din România a declarat că stocarea este prioritatea principală pentru sistemul energetic al țării. În acest sens, mai multe investiții și inițiative legislative au vizat dezvoltarea capacității de stocare a bateriilor din România, care era încă la început. O ordonanță de urgență aprobată de guvern în noiembrie 2024 a consemnat angajamentul României de a dezvolta o capacitate de 800 MW de stocare a energiei hidroelectrice prin pompare (PHS) până în 2030 și de a instala cel puțin 2 GW de stocare în baterii până în 2035. INECP revizuit al României a stabilit un obiectiv intermediar de cel puțin 1,2 GW (2,4 GWh) de stocare în baterii până în 2030.

Raportul mai notează că prosumatorii au fost forța principală din spatele expansiunii capacității solare a României, conducând cea mai mare parte a instalațiilor noi din toate sursele de energie. De la un nivel modest de 2,5 MW în 2019, răspândit în 289 de consumatori, capacitatea a crescut la aproape 2,4 GW în rândul a 198 756 de consumatori până în 2024. Această creștere s-a accelerat după 2022, datorită politicilor de sprijin care fac din ce în ce mai fezabile sistemele energetice distribuite.