Pretul energiei va exploda, dar nu in capul cui ar trebui

Partea a II-a

In materialul precedent privind liberalizarea preturilor la energie electrica si gaze naturale, in etape, am sesizat cel putin trei contradictii intre intentia declarata a guvernului si adevaratele efecte ale unei asemenea masuri.

Revenim acum asupra acestui subiect, care pare a se fi incheiat din punctul de vedere al Guvernului, pentru a arata alte cateva aspecte ce nu au fost luate in considerare cand s-a adoptat aceasta initiativa.

Directivele Uniunii Europene in domeniul energetic, pe care Romania le semneaza ca primarul, urmaresc in speta instituirea unei piete unice, la care consumatorii sa aiba acces in mod nedescriminatoriu, iar pretul real sa fie dat de raportul dintre cerere si oferta. Numai ca, tot acest pachet al UE mentioneaza ca din 2014, pietele nationale trebuiesc unificate la nivel european, astfel incat sa existe mai putine preturi de referinta la energia electrica si gaze naturale, preturi la care consumatorii tarilor membre (inclusiv producatorii si furnizorii) sa se raporteze atunci cand incheie o tranzactie.

Cu alte cuvinte, vrem nu vrem, peste mai putin de doi ani ar trebui sa platim pentru utilitati cam tot atata cat plateste neamtul, francezul sau polonezul. Problema nu are nici o legatura cu veniturile pe cap de locuitor, asa cum ne-ar placea sa credem. Aceasta obligatie ne-am asumat-o inca din momentul aderarii la Uniunea Europeana. Nimic nou sub soare pana aici.

La ce bun atunci o decizie unilaterala a Guvernului Romaniei de a liberaliza in trepte preturile, pana in 2017, cand el a semnat de fapt cu totul altceva cu Comisia Europeana? Pentru ca, ar zice autoritatile de la Bucuresti, noi suntem mai saraci decat restul europenilor. Ei si? In cazul benzinei sau motorinei, spre exemplu, nu se aplica acelasi rationament? Ba da, si tocmai de aceea toate nemultumirile consumatorilor romani nu au nici o rezolvare pe plan intern.

Sa ne intoarcem insa la energie, caci aici nu este vorba de protectia consumatorilor, asa cum sugereaza guvernul, ci de protectia actorilor pietei, sau mai bine zis a unora dintre ei. Piata reglementata din Romania, in cazul energiei electrice, acopera putin peste 50% din consum. Din aceasta felie, consumatorilor casnici le revine in jur de 20 de procente, iar celor industriali considerati neeligibili, diferenta.

Toti specialistii recunosc ca segmentul reglementat este inca extrem de ridicat, dupa cativa ani de la liberalizarea pietei. Si atunci, de ce guvernul se incapataneaza sa-l tine tot la cote inalte?

Daca mergem pe restul de piata care a ramas, constatam ca „baietilor destepti”, adica celor care au negociat contracte directe le mai revin vreo 12-15 procente din consum, iar restul se numeste piata libera. Cu o asa piata libera cum putem insa sa ne asteptam la preturi concurentiale?

Pe de alta parte, ne intrebam, dupa ce criterii, Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE) stabileste care consumator industrial este eligibil si care nu? Nu avem raspuns la aceasta intrebare, insa putem sa banuim ca un consumator industrial se poate alimenta cu energie electrica la pret reglementat (adica cel mai mic pret), daca stie unde sa apeleze si ce sau cat trebuie sa dea.

Tocmai in ideea de a mentine aceasta practica, numita favoare, guvernul nu vrea sa liberalizeze piata asa cum ar fi normal. Sigur, in faza initiala, socul liberalizarii totale va fi resimtit de catre consumatori in pretul platit, in sensul ca acesta va fi mai mare. Dar, si experienta altor tari o demonstreaza, odata depasit socul, preturile vor fi date de catre cerere si oferta, asa cum este normal, tendinta fiind apoi de scadere.

Atunci cand se iau masuri de piata libera, se impune ca jocul sa fie dus pana la capat. Cand urmezi un tratament, ori il duci pana la final, ori nu-l mai faci deloc. Jumatatile de masura nu au ce cauta aici. Cu toate ca am vazut ce efecte au deciziile luate pe jumatate, continuam sa perseveram. Si atunci, noi credem ca nu este vorba de teama, ori de inconsecventa, ci mai curand de interese.

Redactia