Becurile incandescente vs becurile economice

Incepand cu 1 septembrie 2009, becurile de uz casnic produse pentru piata europeana trebuie sa respecte anumite cerinte minime in materie de consum energetic. Astfel, becurile incadescente si cele cu halogen care nu respecta aceste cerinte au fost eliminate, treptat, de pe piata UE.

Becurile incandescente de 100 de wati au fost eliminate in 2009, cele de 75 de wati in 2010, cele de 60 de wati in 2011, iar din urmatorul an, 2012, s-a interzis si comercializarea becurilor clasice de 40 si 25 de wati.

In consecinta, din lipsa de alternativa, becurile economice fluorescente (CFL – Compact Fluorescent Lamp) sau becurile cu leduri (LED – Light Emitting Diode) incep sa fie din ce in ce mai cautate pe piata in primul rand datorita faptului ca utilizarea acestora reduce consumul de energie si economiseste bani. In acest articol vom incerca sa clarificam avantajele si dezavantajele becurilor economice in comparatie cu becurile incadescente dar vom incerca sa va explicam si cum puteti determina echivalenta intre cele trei tipuri de becuri.

Economiile de energie cresc, costurile scad

Datorita consumului scazut de curent electric pe care il asigura variantele economice, factura la electricitate platita de o familie se reduce cu pana la 15%. Cu alte cuvinte, se economisesc intre 25 si 50 de euro pe an, in functie de dimensiunile locuintei, numarul si tipul de surse de iluminat utilizate.

UE spera ca efectul acestor norme sa aiba ca rezultat economisirea a 40 de miliarde de kilowati pe an pana in 2020 (echivalentul cantitatii de curent electric consumate, in acelasi interval, de 11 milioane de familii), si, cel mai important element, o reducere a volumului emisiilor de CO2 generate anual de 15 milioane de tone.

Pentru inceput va prezentam un grafic ce ilustreaza economiile de energie si consumul corespunzator diverselor tipuri de becuri. Prima coloana se refera la becurile incandescente obisnuite, a doua si a treia coloana, la becurile incandescente imbunatatite din clasele B si C (cu capsule cu halogen integrate), a patra la lampile fluorescente compacte (CFL-uri), iar coloana a cincea, la diodele electroluminiscente (LED-uri).

Este simplu sa intelegeti din acest grafic de ce becurile incandescente pierd teren inca din start. Totusi, hai sa vedem avantajele si dezavantajele utilizarii becurilor economice, atat CFL cat si LED.

Avantajele becurilor economice

Chiar daca pretul becurilor economice poate parea in prima faza prohibitiv in comparatie cu becurile incandescente, este bine de stiut ca, in timp, acestea aduc cu sine un cost scazut al facturii electrice datorita timpului mare de viata si consumului de energie mai mic. Astfel, durata de viata in medie pentru un bec economic CFL este de 10 – 15 ori mai mare decat a unui bec normal cu incandescenta. Mai mult, un LED poate ajunge la o durata de viata de peste 15 ani daca este exploatat corect (la 7 ore pe zi timp de folosire).

De asemenea, este bine de stiut si faptul ca un bec economic florescent foloseste cu circa 70 – 75% mai putina energie decat unul incandescent. Daca fiecare cetatean roman ar fi schimbat deja un bec incandescent cu unul economic (adica 19 milioane), deja s-au economisit circa 450 milioane de lei si un milion de kilowati pe an de la aparitia acestor impuneri din partea Uniunii Europene.

Dezavantajele becurilor economice

Becurile economice, atat CFL cat si LED au un cost de achizitie initial mare, care poate dezarma in prima faza. Daca un bec incandescent costa intre 1 si 5 lei, un bec economic poate costa intre 10 si 50 de lei in functie de putere si durata de viata. Un calcul simplu spune ca, daca vrem sa schimbam becurile in casa, avem nevoie de aproximativ 15 becuri care, la un pret de 20 de lei bucata, pot costa circa 300 de lei, ceea ce reprezinta o investitite initala mare pentru buzunarul unui cumparator autohton.

De asemenea, sensibilitatea la caldura a becurilor economice le poate reduce durata de viata simtitor. Acesta este motivul pentru care becurile de tip LED au integrate “aripioare” metalice de racire care pot deranja vizual un utilizator mai pretentios. Din fericire, doar LED-urile de peste 5 W necesita aceste “aripioare” (necesare disiparii caldurii) deoarece temperatura optima de functionare este sub 40 de grade C (trebuie sa ramana reci).

Un alt factor deranjant poate fi faptul ca becurile CFL au nevoie de cateva secunde bune pentru ca becul economic sa ajunga la putere maxima (stralucire maxima). Daca va aduceti aminte de vechile “neoane” atunci intelegeti exact comportamentul becurilor CFL la comutare.

Un ultim aspect important ce trebuie luat in calcul la achizitionarea unui bec economic de tip CFL este faptul ca acesta contine aproximativ 5 miligrame de mercur, care este o substanta toxica daca este atinsa sau inhalata. De aceea, se recomanda sa strangeti cioburile unui bec economic CFL cu mare atentie, mai ales daca aveti copii in casa.

Cum cititi informatiile de pe ambalajele becurilor economice

Cele mai importante informatii sunt legate de cantitatea de lumina oferita de diferite becuri aflate in comert. Comparatiile bazate pe puterea masurata in wati nu mai sunt fiabile si pot induce in eroare. Cautati 1300 – 1530 de lumeni pentru echivalentul unui bec cu incandescenta de 100 de wati, 920 – 1060 de lumeni pentru un bec de 75 de wati, 700 – 810 lumeni pentru un bec de 60 wati, 700 – 810 lumeni pentru un bec de 60 wati, 410 – 470 lumeni pentru un bec de 40 wati si 220 – 250 lumeni pentru un bec de 25 wati.

Atentie la eficienta energetica. De exemplu, pentru a furniza aceeasi cantitate de lumina, un bec fluorescent compact din clasa A va avea nevoie doar de o treime din cantitatea de curent electric utilizata de un bec incandescent imbunatatit din clasa C. Puteti economisi multi bani alegand becurile cele mai eficiente.

Numarul de comutari pana la defectare

Aceasta informatie este extrem de importanta in ceea ce priveste becurile fluorescente compacte. Cele standard (cu 3000 – 6000 de comutari aprins/stins) nu trebuie utilizate in spatii in care este posibil sa fie aprinse si stinse des, adica de mai mult de trei ori pe zi, de exemplu in toalete sau pe coridoarele cu senzori de miscare. In aceste conditii, este posibil ca lampile sa nu aiba durata de viata indicata pe ambalaj.