Ce se ascunde in spatele divizarii ELCEN si apoi al fuziunii cu RADET?

Incercarea de a trece cel mai mare producator de energie si agent termic din Romania in subordinea Primariei Capitalei nu este noua. Daca guvernele precedente aveau insa in plan fuziunea producatorului cu a distribuitorului de agent termic integral, in schimb, actualul guvern a gasit de cuviinta sa sparga mai intai ELCEN, astfel incat Primaria Bucuresti sa poata lua partea cea mai buna a Electrocentrale Bucuresti, iar Primaria lui Mazare sa preia Electrocentrale Constanta. Sub sloganul “cresterii eficientei si optimizarii costurilor”, fuziunea cu cadavrul RADET ar urma sa determine consumatorii din cele doua mari orase sa se racordeze din nou la sistemul centralizat, renuntand la centralele proprii. Pasarea malai viseaza. Numai ca, planul guvernului mai ascunde insa si alte lucruri.

In data de 4 iunie 2014 a fost publicat în Monitorul Oficial al Romaniei, Nr. 3184, Partea a IV-a, Proiectul de Divizare al ELCEN. “Divizarea va fi urmata de transferul integral al actiunilor Electrocentrale Bucuresti S.A. si Electrocentrale Constanta S.A. în portofoliul autoritatilor locale. Pe agenda se mai afla fuziunea cu RADET, odata ce Regia Autonoma se va transforma în societate comerciala. In urma fuziunii, vom avea un punct comun privind strategia de dezvoltare a SACET-urilor, urmarind cresterea eficientei si optimizarea costurilor, tinand cont de nivelul de suportabilitate al consumatorilor finali. In acelasi timp, SACET-urile vor putea sa dezvolte strategii comerciale de fidelizare a consumatorilor racordati la sistem, precum si de reconectare a celor care au luat decizia de a folosi centrale proprii, pe gaz natural”, a declarat Gabriel Ignat, directorul general al ELCEN.

In urma divizarii, ELCEN va detine Centrala Termoelectrica Vest, Centrala Termoelectrica Sud, Centrala Termoelectrica Grozavesti, Centrala Termoelectrica Progresu si Uzina de Reparatii, precum si alte bunuri/active care nu vor fi alocate noilor societati, prevazute în Proiectul de Divizare.
Electrocentrale Constanta S.A., societate nou înfiintata, va detine Centrala Termoelectrica Palas si retelele de transport al energiei termice ce deservesc orasul Constanta, precum si alte bunuri/active din patrimoniul ELCEN.

Electrocentrale Titan S.A., societate nou infiintata, va detine Centrala Termoelectrica Titan si Centrala Termoelectrica Fantanele, precum si alte bunuri/active din patrimoniul ELCEN.

Sa vedem ce inseamna asta. Din punctul nostru de vedere, intreaga actiune de divizare si ulterioara fuziune a ELCEN cu RADET in baza MEMORADUMULUI adoptat de Guvernul Romaniei in 21 martie 2013 este o actiune efectuata in dispret fata de interesul public , actiune care va determina cresterea valorii facturii platite pentru energie de populatia Bucurestiului.

Propunem crearea profesionista a unui SACET – ( sistem de aprovizionare centralizata cu energie termica) ca actiune menita sa imbunatateasaca alimentarea cu energie termica a populatiei Bucurestiului in conditii de tarife mai mici .

Divizarea ELCEN-un plan gresit conceput

Experienta castigata de orasele Europei in domeniul alimentarii cu energie termica a condus la concluzia utilizarii in primul rand a energiei termice produse din valorificarea termica a deseurilor menajere. Actiunea are triplul rol : cel ecologic legat de asanarea zonelor poluante create de gropile de gunoaie, cel economic realizat de reducerea costului transportului si depozitarii deseurilor menajere si cel finaciar legat de reducerea facturii platita de populatia respectivului municipiu pentru energia termica .

Actionand impotriva interesului bucurestenilor ADUNAREA GENERALA A ACTIONARILOR ELCEN din 19 mai 2014 – de fapt GUVERNUL ROMANIEI detinator a 92.35% din actinile ELCEN – a decis divizarea ELCEN prin retinerea in afara SACET a CET Titan , uzina neimportanta in prezent in economia produceriii energie termice … dar foarte importanta din punct de vedere al patrimoniului imobiliar atat ca pozitie in structura orasului cat si ca marime a teritoriului. Ori tocmai acest gen de interese a exclus PRIMUL PAS AL REALIZARII SACET BUCURESTI: CONSTRUCTIA SI DAREA IN EXPLOATARE A UNEI CENTRALE PENTRU VALORIOFICARE TERMICA A DESEURILOR MENAJERE PRIN RECONSTRUCTIA CET TITAN, constructie in interesul general al populatiei Bucurestiului , al Comisiei Europene si in general favorabila reducerii consumului de gaze naturale de provinienta ruseasca importate de Romania.

Mentionam ca actualul amplasamant al CET TITAN este aprope ideal scopului descris mai sus atat in peisajul rutelor de indepartare a deseurilor menajere, injumatatind traseul gunoaielor duse la depozitul de la Glina, cat si datorita existentei racordurilor acestui CET la sistemul de transport al energiei termice.

Actiunea de constructie a termocentralei pe deseuri menajere din Titan continuata de o constructie similara in Bd Preciziei pe amplasamentul de 1ha liber de sarcini din patrimoniul RADET ar conduce Bucurestiul in randul capitaleleor europene normal gestionate.

Alocarea uzinei de reparatii, o alta greseala

Constructia, prin decizia AGA din 19 mai 2014, prevede mentinerea la unitatea ramasa ELCEN a Uzinei de reparatii , in idea trecerii acesteia in subordinea PMB .Or, in intersul general al populatiei Bucurestiului era fuziunea intre unitatile de reparatii a ELCEN si RADET, dupa care sa urmeze o divizare rationala a structurii rezultate, care putea crea doua – trei unitati concurentiale independente, externalizate si care sa contribuie concurential la scaderea costului repratiilor si mentenantei SACET. Aceasta rezolvare ar fi degrevat majorarea facturii platite de populatia Bucurestiuli pentru cei cca 1500 de salaraiti al RADET, ramasi inutilizabili dupa introducertea automatizarii si a dispeceratelor teritorilale ( vezi studiul PRICEWATERHOUSE elaborat la cererea primariei capitalei in perioada 2010-2011) si nedisponibilizati datorita unor clauze discutabile din Contractul Colectiv de Munca

Rabat la economica de piata

Divizarea ELCEN asa cum in mod diletant a fost decisa de AGA din 19 mai 2014 exclude exact posibilitatea identificarii costului real al sistemului centralizat de incalzire . Bucurestiul , avand 4 CET-uri administrate independent, trebuie sa beneficieze de reducerea costului incalzirii pe baze reale concurentiale . Acest lucru trebuie realizat prin trecerea in administrarea PMB a doar doua din cele 4 CET-uri ramanad ca injectia de caldura necesara prepararii apei calde si a incalzirii orasului sa se faca de la producatorul care ofera pretul cel mai mic pentru energie . Conditiile realizarii unei astfel de piete sunt usor de conceput si ar fi dus la constructia unei baze energetice municipale de talie occidentala – fapt imposibil in actuala gandire AGA.
In incheire remarcam repetarea greselilor administrative introduse de OUG 78/23 inn 2002 , ordonata prin care au fost trecute prin aceiasi procedura diletanta in administrarea municipiilor 18 CET–uri, pecetluindu-se de catre Guvernul Nastase drumul dezastrului existent azi in incalzirea centralizata a oraselor

Povara Radet

Din punct de vedere tehnic lucrurile stau, cel putin in momentul de fata, cam asa. RADET detine o retea de distributie a agentului termic in Bucuresti, a doua ca marime, dupa Moscova. Aceasta retea nu a fost “deranjata” cu nimic in ultimii 23 de ani (chiar si inainte), pentru ca investitiile ar depasi suma de 1,5 miliarde euro, iar deranjul lucrarilor ar da Bucurestiul peste cap. Cel putin asa sustin specialistii. In concluzie, pierderile pe retea pot ajunge in anumite perioade si la 40%, ceea ce se reflecta in factura consumatorilor.

La randul ei, ELCEN a pierdut in ultimii 23 de ani marii consumatori de abur industrial si de la un raport de livrare de la 1 la 5, care se inregistra inainte de 1990, s-a ajuns la un raport de la 1 la 15 in prezent. Cum se traduce acest lucru? Simplu, rentabilitatea ELCEN s-a prabusit, chiar daca aceasta companie mai produce si energie electrica, care inca o mai tine in viata. Cert este ca ELCEN nu face nici o afacere cu agentul termic si cu apa calda livrata bucurestenilor, doar in ideea in care ANRE ii aproba tarife cat de cat acoperitoare.