Poate reînvia Hidroelectrica proiectul hidrocentralei prin pompaj de la Tarnița-Lăpuștești?

Fostul ministru al energiei, Sebastian Burduja, a redefinit și prioritizat proiectul de stocare a energiei în amenajarea de la Tarnița-Lăpuștești și a demarat un nou studiu de fezabilitate, ceea ce confirma intenția clară a Ministerului Energiei de a reveni în forță asupra proiectului. În paralel, ministrul Burduja a făcut toate demersurile posibile pentru reluarea lucrărilor la centralele hidroenergetice abandonate, dar aflate în stadiu superior de execuție. Ambele demersuri ale fostului ministru au fost trecute într-o fază de rezervă de actualul ministru care pare a fi extrem de preocupat de prețul energiei electrice și de proiectele nucleare de la Doicești și Cernavodă (Unitățile 3 și 4). Iată însă că proiectul Tarnița-Lăpuștești a fost revigorat tocmai de către compania Hidroelectrica, care în cadrul Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor din 27 ianuarie 2026 a luat decizia  de înființare de către SPEEH Hidroelectrica S.A., împreună cu EDF Power Solutions International, a unei societăți mixte, sub forma unei asocieri în participație (Joint Venture Company), cu participare egală, de 50% pentru fiecare parte. Totodată, a fost aprobat Acordul Acționarilor care urmează a fi încheiat între cele două companii, document ce va reglementa modul de funcționare și guvernanță al societății mixte, constituite în vederea dezvoltării proiectului Centralei Hidroelectrice cu Acumulare prin Pompaj Tarnița, un obiectiv strategic de importanță majoră pentru sistemul energetic național.

Această decizie, precum și anunțarea unui plan ambițios de investiții au făcut ca valoarea acțiunii Hidroelectrica să atingă un nou maxim istoric marți, de 138,40 de lei, reprezentând cel mai ridicat nivel de la listarea societății la Bursa de Valori București, în 12 iulie 2023, a anunțat compania, printr-un comunicat. La această cotație de preț, capitalizarea Hidroelectrica ajunge la 62,3 miliarde lei.

În perioada 1 septembrie 2025 – 27 ianuarie 2026, acțiunea Hidroelectrica a înregistrat o apreciere de aproximativ 14%, evoluție care reflectă interesul constant și în creștere al investitorilor față de strategia de investiții și dezvoltare a companiei, stabilitatea financiară și perspectivele favorabile pe termen mediu și lung, se arată în documentul citat.

Astfel, în intervalul menționat, capitalizarea bursieră a companiei a crescut cu aproximativ 14%, de la 54,7 miliarde lei la 62,3 miliarde lei, poziționând Hidroelectrica ca a doua cea mai mare companie românească din punct de vedere al capitalizării bursiere.

‘Evoluția pozitivă a acțiunii reflectă atât performanța Hidroelectrica, cât și încrederea pieței în planul investiții și dezvoltare propus. De la preluarea mandatului de CEO, în septembrie 2025, valoarea acțiunii Hidroelectrica s-a apreciat semnificativ, confirmând că deciziile asumate, proiectele strategice demarate și angajamentul pentru o guvernanță responsabilă și transparentă creează valoare tangibilă atât pentru acționari, cât și pentru sistemul energetic național’, a declarat Bogdan Badea, președintele directoratului Hidroelectrica, în comunicat.

Potrivit companiei, această evoluție a cotației bursiere este susținută de aprobarea unor demersuri strategice importante în cadrul Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor din 27 ianuarie 2026. Printre acestea se numără decizia de înființare de către SPEEH Hidroelectrica S.A., împreună cu EDF Power Solutions International, a unei societăți mixte, sub forma unei asocieri în participație (Joint Venture Company), cu participare egală, de 50% pentru fiecare parte. Totodată, a fost aprobat Acordul Acționarilor care urmează a fi încheiat între cele două companii, document ce va reglementa modul de funcționare și guvernanță al societății mixte, constituite în vederea dezvoltării proiectului Centralei Hidroelectrice cu Acumulare prin Pompaj Tarnița, un obiectiv strategic de importanță majoră pentru sistemul energetic național.

În cadrul aceleiași ședințe, au fost aprobate și achiziții de servicii avocațiale de consultanță juridică, atât în legătură cu procesul de majorare a capitalului social al SPEEH Hidroelectrica S.A., cât și în contextul obiectivului companiei de achiziționare, la punerea în funcțiune, a centralei CHEAP Frasin-Pângărați, cu o putere instalată de 300 MW, proiect ce urmează a fi dezvoltat și construit de Hidro Blue Energy SRL.

Hidroelectrica este principalul producător de energie electrică și principalul furnizor de servicii de sistem din România. Societatea deține și exploatează 188 de centrale hidroelectrice și microhidrocentrale (inclusiv cinci stații de pompare) cu o capacitate totală instalată de producere a energiei hidroelectrice de aproximativ 6,3 GW și un parc eolian cu o putere instalată totală de 108 MW.

Capacitatea de stocare a României este printre cele mai scăzute din UE raportat la penetrarea SRE. Capacitatea instalată de stocare de 348 MW (in octombrie 2025) reprezintă doar 1,8% din capacitatea totală de generare, împărțită între baterii și acumulare prin pompaj. Potrivit unui raport EPG, dezvoltarea a fost încetinită de mai mulți factori: Lipsa unei viziuni strategice clare și a unor ținte pentru stocare în planurile naționale; Mecanisme de piață care favorizează arbitrajul, dar nu și stocarea pe termen lung sau proiectele hibride SRE-stocare; Ambiguități privind statutul energiei stocate și reintroduse în rețea ca energie regenerabilă; Acces limitat la finanțare privată, din cauza bancabilității reduse a proiectelor și a lipsei unor modele de afaceri validate. Totuși, interesul investitorilor este ridicat, sprijinit de oportunități de finanțare la nivelul UE și de creșterea ponderii SRE (peste 40% din capacitate, incluzând prosumatorii).  Centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompaj (CHEAP/PHES) rămân cea mai matură și rentabilă soluție pentru stocarea de lungă durată, însă proiectele noi se confruntă cu limitări geografice și de mediu.

Pe măsură ce sistemele energetice includ tot mai multe surse regenerabile (eolian, solar), apare o problemă majoră – producția lor este variabilă și imprevizibilă. De aceea, rețelele energetice au nevoie de o metodă de: echilibrare a producției cu consumul, stocare a surplusului atunci când este prea multă energie, furnizare rapidă atunci când cererea crește sau producția scade.