Va putea românia să-și valorizeze rezervele de minerale critice și potențialul energetic cu sprijinul americanilor?

După ce a abandonat systematic în ultimii 30 de ani exploatările miniere de metale rare și mai ales metale prețioase (vezi cazul Roșia Montana sau al exploatărilor de cupru), țara noastră a redescoperit potențialul de care dispune în aceste domenii, fără a avea însă capacitatea de a le extrage în condiții de eficiență economică: majoritatea exploatărilor au fost abandonate iar studiile geologice care să confirme cert existența rezervelor au dispărut total. Ne bazăm pe cartografierile făcute în general înanite de 1990 și încercăm să revitalizăm aceste studii cu ajutorul străinilor. În cazul de față ne punem speranțe în americani. Tot pe americani îi așteptăm să ne sprijine și în cazul energiei electrice, în speță la construcția Unităților 3 și 4 de la Cernavodă, sau în cazul reactoarelor modulare de la Doicești. Deocamdată așteptăm și visăm frumos că o să vină americanii.

România are oportunitatea de a se integra în noile lanțuri occidentale de aprovizionare cu minerale critice și energie, într-un context global marcat de competiție economică și vulnerabilități strategice, arată consilierul prezidențial Radu Burnete într-un articol publicat după o vizită recentă la Washington.

Potrivit acestuia, discuțiile din SUA au vizat trei direcții majore – mineralele critice, energia și consolidarea relațiilor economice cu Congresul american – în contextul în care marile economii occidentale încearcă să reducă dependența de China pentru resurse esențiale.

Burnete subliniază că Uniunea Europeană importă aproximativ 98% din magneții din pământuri rare din China, iar Statele Unite depind de China pentru circa 70% din pământurile rare procesate, ceea ce transformă lanțurile de aprovizionare în vulnerabilități strategice într-o lume în care comerțul este tot mai des folosit ca instrument geopolitic.

Tema centrală a vizitei a fost poziționarea României în efortul transatlantic de a construi lanțuri de aprovizionare alternative pentru minerale critice. Pe 4 februarie, Departamentul de Stat al SUA a găzduit primul „Critical Minerals Ministerial”, la care oficiali americani au propus crearea unui bloc comercial al aliaților pentru a contracara dominația chineză. SUA, UE și Japonia au anunțat și un memorandum pentru dezvoltarea unor planuri comune de creștere a rezilienței acestor lanțuri.

În acest context, România are deja trei proiecte strategice selectate la nivel european, prin Critical Raw Materials Act: exploatări de grafit la Baia de Fier, magneziu la Budureasa și cupru la Rovina. Țara dispune de o diversitate ridicată de resurse, inclusiv minereuri polimetalice, cupru, teluriu și potențial pentru pământuri rare asociate.

Consilierul prezidențial atrage însă atenția că resursele au fost cartografiate cu decenii în urmă, iar statul nu are o imagine actualizată asupra rezervelor. În acest sens, una dintre cele mai importante discuții a fost cu US Geological Survey, pentru un posibil parteneriat care să permită o nouă cartografiere geologică, folosind tehnologii moderne.

Obiectivul, explică Burnete, este dezvoltarea unor proiecte în care companii românești și americane să extragă și să proceseze aceste materii prime în România, nu doar să le exporte. Materiile sunt necesare pentru industrii locale precum cea auto, producția de baterii, modernizarea rețelelor energetice și industria de apărare. Surplusul ar putea fi exportat în SUA și Europa, contribuind la reducerea deficitului comercial.

Prezența unor companii americane mari în sector ar avea și o dimensiune strategică, consolidând relația bilaterală și reducând riscurile legate de controlul resurselor de către state ostile, susține el.

Al doilea pilon al discuțiilor a fost energia, cu accent pe proiectele nucleare și pe Coridorul Vertical de transport al gazelor. România are în derulare investiții de peste 20 de miliarde de euro în sectorul nuclear, care includ retehnologizarea reactoarelor 1 și 2 de la Cernavodă, construcția reactoarelor 3 și 4 și dezvoltarea a șase reactoare modulare mici (SMR) la Doicești, proiect realizat cu parteneri americani.

În paralel, oficialii români au discutat despre dezvoltarea Coridorului Vertical de gaze, o infrastructură care leagă Grecia de Europa Centrală și de Est prin Bulgaria și România, cu ramificații spre Moldova, Ucraina și vestul continentului. Proiectul ar urma să aducă gaze naturale lichefiate din SUA în regiune, reducând dependența de Rusia.

Capacitatea actuală a coridorului este de circa 5 miliarde de metri cubi pe an, cu obiectivul de a ajunge la 10 miliarde. România are o poziție strategică în acest sistem, fiind atât punct de tranzit, cât și producător de gaze. În cadrul vizitei au avut loc și întâlniri cu membri ai Congresului american, axate pe investiții comune în industria de apărare și pe securizarea lanțurilor de aprovizionare.

Burnete subliniază că schimburile comerciale România-SUA rămân reduse față de potențial, la aproximativ 3,7 miliarde de dolari în 2024, din care exporturile românești au fost de circa 2,5 miliarde. Pentru o economie cu un deficit comercial ridicat, deschiderea unor noi canale de export este o necesitate, afirmă el.

Mesajul principal transmis la Washington, potrivit consilierului prezidențial, este că ordinea economică globală se reconfigurează, iar puterea economică devine parte a securității naționale. În acest context, România înceacă să se poziționeze ca un aliat relevant nu doar militar, ci și economic, în cadrul parteneriatului strategic cu SUA și al apartenenței la Uniunea Europeană.