Este oficial: plafonarea prețului la gaze naturale a intrat în vigoare și anunță o măsură similar și în cazul carburanților. Cine pierde, cine câștigă?

Ordonanța de urgență care reglementează prețul la gaze între 1 aprilie 2026 și 31 martie 2027 a fost publicată în Monitorul Oficial, fiind prima măsură a guvernului, care încearcă să protejeze consumatorii casnici din România de efectele războiului din Orientul Mijlociu. Foarte posibil ca în zilelle următoare să asistăm la o altă inițiativă asemănătoare, de data asta în ceea ce privește controlul asupra prețului carburanților. Deja Ministerul Energiei a anunțat că sunt luate în calcul cinci variante de lucru, astfel încât impactul asupra bugetului să nu fie unul foarte mare. Din experiență știm că este dificil să imparți și capra și varza în același timp, mai ales atunci când deciziile se iau sub presiune. În cazul de față presiunea nu vine atât din partea războiului din Iran, cât mai ales din situația în care a ajuns economia României.

Ungaria, Croația, Slovacia și Cehia au luat deja măsuri de plafonare a prețului carburanților și nu este exclus să vedem și alte țări care să recurgă la această soluție. Numai că, în cazul țărilor amintite situația aprovizionării cu gaze și combustibili este diferită față de situația Româniai pentru simplu fapt că țările respective depind aproape în exclusivitate de importuri. România își asigură consumul de gaze aproape în proporție de 90% din producția internă, iar în cazul combustibililor proporția ajunge aproape la jumătate. Se justifică astfel o plafonare, indiferent de costuri. Aparent răspunsul este afirmativ, în realitate asemenea decizii nu fac decât să distorsioneze piața și să producă efecte pentru o perioadă destul de lungă, cu consecințe negative asupra sectorului. Am explicat în mai multe rânduri care sunt aceste consecințe și nu mai revenim, deocamdată asupra lor. Nu putem totuși să nu facem o comparație cu ceea ce s-a întâmplat în piața energiei electrice după ridicarea plafonării. Dacă în prima fază am asistat la o creștere a prețului în medie cu 60%, iată că după numai un an piața concurențială își face simțite efectele. Ofertele furnizorilor de energie sunt tot mai concurențiale și ne este exclus ca în vara acestui an să se atingă prețuri care  să rivalizeze cu cele din perioada plafonării. Dar, cine nu învață din greșeli riscă să le repete. Plafonarea, indiferent de motive este nocivă.

Premierul Ilie Bolojan a declarat că decizia de a stabili un mecanism prin care prețurile la gaze nu vor crește până la 31 martie 2027 a fost luată din 3 motive.

„Primul este că anul viitor România își va dubla aproape capacitatea de producție de gaz, vom deveni practic independenți. Cel mai bun moment pentru liberalizare și pentru a nu avea șoc pe prețuri este când oferta va fi suficientă. Astăzi, două treimi din consumul nostru e asigurat din producția internă și o treime din importuri. Al doilea motiv este legat de predictibilitare economică și socială. Ne-am asumat coborârea ratei inflației. Orice creștere de prețuri din zona de energie, la combustibili, gaz, înseamnă puseuri inflaționiste. Intenționăm ca în combinație cu reducerea deficitului să reducem și rata inflației. Al treilea motiv este situația din zona Golfului. Datorită sincopelor din aprovizionarea globală cu gaze și țiței, chiar dacă România nu este dependentă, datorită faptului că prețurile pe piețele de gaz și combustibili se formează la nivel global, există în mod inevitabil efecte și asupra noastră. Ați văzut ce creșteri au existat din cauza aspectelor emoționale datorită perturbărilor de aprovizionare”, a spus el.

Ministrul Energiei Bogdan Ivan a anunțat că a fost stabilit un mecanism prin care de la nivel de producător avem preț de plecare maximal de 110 lei/MWh, mai puțin decât prețul plafonat de până acum de 120 lei, avem preț reglementat la transportator – 15 lei, un preț reglementat la distribuție – maxim 69 lei/MWh și un adaos de maxim 15 lei la furnizor.

În ce privește companiile, ministrul a precizat că până pe 31 martie este valabilă legislație care prevede că pentru firme există plafon de 0,37 lei.

„Contractele bilaterale și prețul în piață până la izbucnirea războiului în Orientul Mijlociu a arătat o tendință de preț mult sub prețul plafonat. Am început deja o analiză foarte clară pe piața liberă pentru a vedea cum am putea să protejăm și companiile din România”, a spus el.

Prin acest act normativ, statul vrea să mai țină sub control prețurile la gaze pentru populație încă un an, dar în același timp să înceapă trecerea treptată spre o piață complet liberalizată (adică fără intervenții directe asupra prețurilor). Diferența mare față de perioada 2022-2025 este că nu mai există preț maxim fix în factură. În schimb, există control pe costuri, gaz ieftin obligatoriu, marjă limitată și prețul minim între contract și formula reglementată.

Așadar, între 1 aprilie 2026 și 31 martie 2027, statul păstrează un mecanism de protecție pentru consumatorii casnici, ca facturile la gaze să nu crească brusc.

Nu mai este o plafonare clasică a prețului gazului pentru clientul final, ca până în prezent, dar prețul final este controlat indirect prin reguli clare despre cum se calculează.

Cum se va calcula prețul din factură

Furnizorii vor stabili prețul final adunând mai multe componente: costul cu care cumpără gazul, costul de furnizare, tarifele reglementate (transport, distribuție), TVA și accize, cum se întâmpla și înanite. Numai că, populația va plăti prețul cel mai mic dintre prețul din contract și prețul calculat după formula stabilită de stat. Cu alte cuvinte: dacă ai un contract bun, rămâne acel preț. Dacă nu, intră în vigoare varianta calculată de stat, ca să nu plătești prea mult.

În același timp și aici este o problem, producătorii români vor fi obligați să vândă o parte din gaz la un preț fix de 110 lei/MWh. Acest gaz este destinat furnizorilor care livrează către populație și centralelor care produc căldură pentru blocuri. Însă prețul de 110 lei/MWh nu este bătut în cuie, iar guvernul lasă o portiță. Prețul poate fi modificat prin hotărâre de Guvern dacă  piața internațională se schimbă sau apar evoluții geopolitice. Pentru gazul vândut la 110 lei/MWh, redevența se calculează la acest preț. Totodată, gaz vândut la acest preț va fi scutit de taxa pe veniturile suplimentare. Între timp, Statul a sabilit direct componenta de furnizare la 15 lei/MWh. Astfel, furnizorii au o marjă reglementată, limitată. Practic, nu pot crește liber costul comercial. Este un element de control indirect al prețului final.

Așteptăm consecințele !