Cine si cat castiga dupa cuplarea pietelor de energie electrica?
Daca toata lumea se pricepe zilele acestea la Codul fiscal, noi incercam sa deslusim mecanismele pietei de energie dupa cuplarea pietelor (market coupling) si sa intelegem mai bine ce a castigat consumatorul roman din asta, respectiv producatorii de energie. Memorandumul de cuplare a pietei din Romania cu cele din Ungaria, Cehis si Slovacia (Polonia face opinie separata inca) a fost semnat in 2013, dar procesul efectiv s-a realizat anul trecut. Ar fi timpul ca ANRE sa nu incerce sa ne explice cat de bine s-au dezvoltat schimburile transfrontaliere din asta si mai ales cu ce ne-am ales.
In procesul de explicare a mecanismului de market coupling s-au facut niste declaratii de la care trebuie sa plecam acum, cand incercam sa facem o evaluare, asa cum de altfel pretinde ca a facut-o Autoritatea de reglementare. Ar fi interesanta si pozitia celor de la OPCOM si Transelectrica, institutii implicate direct in mecanism. Cu sprijinul cititorilor nostri redam cateva declaratii ale oficialitatilor, pentru ca mai apoi sa vedem si cat au fost ele de adevarate.
“Aderarea la pietele cuplate din Cehia, Slovacia si Ungaria presupune un proces de aliniere a pietei de energie electrica pentru ziua urmatoare din Romania la cerintele deja implementate in mecanismul de cuplare adoptat de cele trei tari si, pe cale de consecinta, preluarea corespunzatoare a modificarilor la nivelul legislatiei primare si secundare”, spunea un reprezentant al ANRE. La intrebarile referitoare la impactul cuplarii pietelor asupra pretului, adresate de participantii la instruire, reprezentantul ANRE a raspuns: “ANRE analizeaza impactul asupra pretului final platit de consumatori, urmand sa finalizeze procesul de analiza si consultare publica pe parcursul anului in curs, corelat cu termenele de implementare a cuplarii pietelor”. Cum s-a analizat de atunci incoace?
Pe de alta parte, inainte de cuplarea pietelor ANRE, Transelectrica si OPCOM, la intrebarea care ar fi avantajele market coupling, un reprezentant de la OPCOM a raspuns: “cresterea utilizarii capacitatii de interconexiune, stabilirea unei referinte pentru un pret regional si cresterea lichidatii PZU”.
Care dintre acestea reprezinta avantaje reale pentru consumatorii si producatorii de enegie electrica?
Cresterea capacitatii de interconexiune este un avantaj pentru Operatorul de Transport si de Sistem (OTS – adica Transelectrica). Cresterea lichiditatii PZU avantajeaza OPCOM, respectiv institutia poate incasa mai multi bani.
Si referinta regionala de pret, nu credem ca este un avantaj nici pentru consumatorii si nici pentru producatorii din Romania. Daca este ceva ce am invatat de la criza financiara care a inceput la sfarsitul anului 2007, este ca excesele dauneaza si provoaca mai multe probleme decat rezolvari. Un pret corect nu este un pret care se alineaza la nivelul cotatiilor europene.
Un pret corect este un pret care aduce un profit multumitor producatorilor si asigura un prag de suportabilitatea solid pentru consumatori. Referinta acestuia trebuie sa se evidentieze la nivel local (de exemplu), nu regional, si trebuie sa reflecte realitatea economica de la noi. Desigur, aceasta galusca cu market coupling trebuia prezentat ca pe un lucru pozitiv. La fel ca multe alte lucruri, am inghitit-o fara sa clipim. Ca de obicei nu am contestat, si nu am negociat absolut nimic.
Am luat-o de buna pentru ca era obligatia noastra deoarece Romania, asa cum au si scris cei de la ANRE, a semnat si s-a angajat ca va implementa aceasta cerinta. Cu toate acestea, Polonia, care trebuia si ea la randul ei sa faca parte din acest market coupling, a solicitat amanare. Cand ai peste 90% din productia de energie electrica din carbune (un carbune de altfel mult superior celui de la noi), e si normal sa nu vrei sa iti distrugi piata si sa iti protejeti participantii. ANRE, OPCOM si TRANSELECTRICA, sau oricare dintre cele trei entitati competente (in mod normal ar trebui sa fie ANRE, dar fiind toate de stat, poti sa le consideri unul si acelasi lucru) nu au facut nici un studiu de impact.
La intrebarea care ar fi impactul asupra pietei, asupra pretului la integrarea market coupling, OPCOM a raspuns printr-un reprezentat ca nu pot sa cuantifice acest impact pentru ca nu pot cuantifica comportamentul de piata al participantilor (modalitatea in care acestia vor reactiona). Si totusi, cei de la ANRE pot sa faca o analiza mai mult decat simplista ca sa ajunga la concluzia ca exportul a crescut dupa cuplarea pietelor. Sunt obligatii sa spuna ca e bine, altfel li se urca lumea in cap.
Referitor la afirmatia ANRE cu privire la 8% utilizarea capacitate de export si 48% capacitate de import exista posibilitatea ca ea sa fie corecta. ANRE a facut referire la capacitatea de interconexiune disponibila, rezultata din calcul.
Cea mai mare parte a capacitatii de interconexiune se aloca lunar si anual. Asadar, ramane capacitate putina pentru export la nivel zilnic. Avand in vedere faptul, ca in majoritatea timpului, pretul in Ungaria este mare, se exploateaza direct sau indirect (tranzit prin Serbia, sau Bulgaria-Serbia) aceasta ruta pentru a creste profitul. Sigur aceste oportunitati, sau speculatii pot sa creeze si o serie de variatii care sa nu duca la un rezultat pozitiv. In general, exista sentimentul ca volatilitatea preturilor pe toate pietele scade (avand in vedere ca pietele pentru ziua urmatoare reprezinta o referinta de pret pentru toata energia tranzactionata intr-o anumita piata).
Desi OPCOM a sustinut ca variatiile preturilor vor scadea, pentru ca asa s-a intamplat pe alte piete dupa market coupling, aceasta afirmatie nu a fost, dealtfel, niciodata sustinuta de un studiu serios. Acest lucru este foarte greu de demonstrat si necesita un studiu foarte amplu care sa integreze foarte multe variabile.
Conform legii 123/2012 (energie electrice si gazelor naturale), OPCOM are dreptul la licenta unica pentru operarea pietei centralizate de energie electrica. Din start acest lucru constituie o discriminare. Modalitatea in care sunt obigati producatorii sa vanda energia nu se adapteaza necesarului pietei de energie. Nu credem ca este constructiv in calitate de unic operator de piata de energie electrica din Romania sa promovezi niste produse standard care sa poate fi comparate cu cele de dincolo, pentru a arata cat de mic e pretul pe piata in raport cu ceilalti, in detrimentul producatorilor de energie regenerabila. E normal ca ulterior, toata lumea sa fie obligata sa tranzactioneze energie prin intermediul unor „inginerii financiare”, de unde este evident ca doar producatorii pierd, pentru ca altfel nu se poate tranzactiona acea energie.
Si atunci e normal sa se ajunga la mecanisme de piata care au, mai mult sau mai putin, legatura cu importul sau cu exportul de energie. Nevoia de a tranzactiona energie in felul acesta survine natural pentru ca asa e cadrul de reglementare, si numeni nu e de vina pentru aceasta. Pe de alta parte credem ca nici un producator nu ar trebui sa fie restrictionat de la posibilitatea de a exporta energie electrica. Legea liberei circulatii a marfurilor, pe care Romania si-a asumat-o, trebuie si respectata. Prin aceste restrictii se creaza doar confuzie si o serie de consecinte nefaste asupra comertului acestui produs exclusivist.
Ca si observatie, ghilimele reprezinta citate, iar acea afirmatie cu privire la avantajele market coupling este ceva sumarizat din ceea ce reprezentatul OPCOM a spus.
Trecand de aceasta paranteza, EMA crede ca miza cea mai mare este crearea unui precedent. Legislatia europeana are ca obiectiv asumat integrarea pietelor de energie intr-o piata pan-europeana pana in 2020. Problemele reale care vor incepe sa apara la noi si pe care nimeni nu le constientizeaza sunt legate de o piata de servicii de sistem, respectiv o piata de echilibrare care utilizeaza un mecanism similar de market coupling. Acesta va elimina existenta unui cadru legislativ discriminatoriu (de exemplu HG 138/2013), dand nastere la un cadru de tranzactionare orientat spre o competitie corecta. Daca la nivelul consumatorilor impactul initial s-ar putea sa fie pozitiv, ce se va intampla la nivelul producatorilor? Intr-un scenariu pesimist, bineinteles ipotetic, CEH si CEO vor mai avea acces la aceasta piata pan-europeana de echilibrare sau de servicii de sistem, daca va exista posibilitatea sa participe si alti producatori calificati din alte tari? Care va fi impactul social la nivelul regiunilor in care aceste companii activeaza? De ce nu se incepe o restructurare serioasa acuma? In cazul in care acesti producatori nu vor mai incasa venituri din echilibrare si servicii de sistem, iar Guvernul nu va mai fi atat de darnic, sau nu va mai avea posibilitati financiare ca sa intretina acesti giganti neprofitabili, ce se va intampla cu pretul piata? Desigur e un scenariu extrem, dar fara CEH si CEO unde se vor duce preturile, daca nu se iau din masuri din timp pentru inlocuirea acestora? Cadrul de reglementare va fi trebui sa fie unul echitabil, deoarece Romania a semnat si si-a asumat libera circulatie a marfurilor in UE. Desi nu putem stii cu certitudine, aceasta problema a fost cu siguranta deja analizata de Polonia, tara care a solicitat amanare la participarea in cadrul mecanismul de cuplare a pietelor.
HG 138/2013 nu ar fi existat dacă Ponta nu avea nevoie de voturi din zona in care a fost ales. O solutie tipică de politician, amăgește dar nu rezolvă.
Critic doar afirmatia “credem ca nici un producator nu ar trebui sa fie restrictionat de la posibilitatea de a exporta energie electrica”. Deoarece Hidroelectrica nu a fost resticționată, reprezentanții ei au facut contracte păguboase ”producătorului”, dar probabil avantajoase conducătorilor, managerilor numiți de politicieni care cu siguranță și-au luat cota.Analiza și dovedirea cazurilor concrete este forte grea, costisitoare și mai ales are rezultate târzii. Viitorul control prin REMIT poate fi ceva mai eficient dar nu se compară ca eficiență cu interzicerea contractării directe.
Revin și afirm că obiectivul oricărui producător trebuie să fie să vândă pe o piață cât mai corectă si mai mare. O poate face și acum, inclusiv export deoarece pe partea de cumpărare pot participa si străinii.
Libertatea de a vinde-exporta a Producătorilor nu trebuie să insemne libertatea de a fura a mamagerilor numiți politic și concomitent discriminarea cumpărătorilor din România. Renunțarea la tranzacționarea centralizată, transparentă și publică ar fi o enormă greșeală pentru economia din România.