Optimism de inceput de an: Romania va intra in piata comuna energetica fara nici o viziune. Carbunele subventionat, nuclearul blocat, regenerabilele ne ajung

Cam asta este situatia sistemului energetic in momentul de fata si intr-o perioada in care schimbarea climatica ne ofera suficiente momente de respiro. Nu suntem in postura de a nu ne putea asigura consumul, atat la energie electrica cat si la gaze naturale, nu ne stramtoreaza nici o amenintare la adresa sistemului si tot ce se intampla in jurul nostru ne lasa indiferenti. Despre strategia energetica nu mai vorbeste nimeni, ceea ce se traduce simplu: nu avem nici o viziune. Intre timp, la nivelul Uniunii Europene se pun bazele unei noi piete comune energetice, la care Romania nu are absolut nici o contributie. Conceptele de retele inteligente, de digitalizare, de stocare a energiei, de e-mobility, sau e-thermo sunt vehiculate doar prin simpozioanele de specialitate fara ca in sistem sa se produca ceva concret. Si totusi, cu sau fara aportul “inteligentei” romanesti, piata energetica europeana merge inainte.

In urma cu doi ani, fostul vicepresedinte al Comisiei Europene, Maroš Šefčovič, responsabil pentru Uniunea energiei, declara ca la Bruxelles se lucreaza din greu pentru a avea un nou cadru legal, cu Pachetul privind energia curată, care va „aduce cea mai cuprinzatoare si profunda transformare a sistemelor energetice in Europa. Nici mai mult nici mai putin, comisarul european vorbea despre o adevarata Revolutie in domeniu, in sensul in care noul sistem energetic – bazat pe energii regenerabile, energia descentralizata, digitalizarea si retelele inteligente – va fi „coloana vertebrală a noii economii moderne din Europa”. Si in Romania se discuta despre aceste lucruri de ceva vreme dar nimeni nu intrezareste cum se vor petrece ele. In schimb, noi ne gandim cum sa supravietuim din punctul de vedere al asigurarii consumului intern si cum sa facem sa tinem in frau pretul energiei electrice.

Ca dovada, seful cancelariei primului ministru, Ionel Danca, posta ieri pe o retea de socializare o informatie extrem de pretioasa pentru consumatorii de energie din Romania: curentul se va ieftini dupa ce ANRE a decis sa reduca tarifele de distributie ca o consecinta a modificarii OUG 114, respectiv anularea taxei de 2% din cifra de afaceri a companiilor energetice. Atat a priceput domnul sef al cancelariei din modificarile aduse OUG 114, ca pretul energiei trebuie sa scada. Cu alte cuvinte, tot populismul primeaza la noi.

In Europa este insa cu totul o alta viziune privind pietele de energie electrica si gaze. Ne-am trezit ca la inceputul acestui an ca trebuie sa aplicam Directiva europeana 944/2019 si Regulamentul European 943/2019, dar, desi stiam de intrarea in vigoare a acestor decizii europene, nu am facut nimic. O sa le aplicam, dar cum stim noi. Ele duc insa inspre exact ce si-a propus Uniunea Europeana in privinta viitorului energetic pana in 2050. Suntem si noi pe undeva? Da, pe nicaieri.

Revenind la declaratiile fostului comisar Šefčovič trebuie sa spunem ca inca de atunci trebuia sa ne punem pe treaba, in situatia in care ele implica o viziune profunda asupra viitorului comunitatii energetice europene si o radicala schimbare de macaz fata de politicile de pana acum. Comisia Europeana a inceput sa analizeze de prin 2015 cum se poate face ca facturile colosale cu achizitiile de energie ale Uniunii Europene sa fie reduse. Ulterior, prioritara a devenit nu factura ci “energia curata”. Si pe asta se mizeaza si in viitor.

„Astazi lansam cel mai ambitios proiect european in domeniul energiei de la Comunitatea carbunelui si a otelului incoace. Un proiect care va integra cele 28 de piete europene ale energiei intr-o singura Uniune energetica, pentru ca Europa sa devina mai putin dependenta de energie si pentru a oferi investitorilor previzibilitatea de care au atata nevoie pentru a crea locuri de munca si pentru a realiza cresterea economica„, declara in urma cu doi ani acelasi vice-presedintele responsabil cu Uniunea energetica. „Sectorul energetic a fost prea mult timp privat de libertatile fundamentale ale Uniunii. Evenimentele curente ilustreaza ceea ce este in joc: multi europeni se tem ca nu vor dispune de resursele energetice necesare pentru a-si incalzi locuintele. Este vorba despre o actiune comuna si pe termen lung pentru Europa. Vreau ca energia care sta la baza economiei noastre sa fie robusta, fiabila, sigura si din ce in ce mai regenerabila si mai durabila„, declara si presedintele CE, Jean-Claude Juncker, ca o completare la maretul plan european. Evident ca nu s-a intamplat nimic si fiecare tara puternica a actionat individual pentru a-si asigura securitatea energetica.

Acuma, ca sa fim realisti, nici obiectivele Uniunii Europene nu au mers ca ceasul. Spre exemplu, reducerea dependentei Europei de gazele rusesti s-a dovedit un fas. La un an dupa ce s-au facut aceste declaratii, doleantele au ramas aceleasi, numai ca se incearca o noua disciplinare a tarilor membre, doar doar o iesi ceva din aceasta Uniune energetica. „Uniunea Europeana vrea sa aiba puterea de a revizui acordurile energetice convenite de statele membre UE cu alte tari, cum este Rusia, inainte de a fi semnate, sustinea vicepresedintele Comisiei Europene pentru uniune energetica. Acesta a precizat ca noile puteri ce ar urma sa fie conferite Bruxelles-ului fac parte din-un pachet de masuri destinate intaririi securitatii energetice. Securitatea energetica vizeaza integrarea celor 28 de state membre UE intr-o singura uniune energetica in care energia electrica si gazele naturale ar trece liber peste granite, reducand dependenta blocului comunitar de gazele naturale rusesti.

Romania nu a avut si nici nu are vreun cuvant de spus in toata aceasta agitatie. Noi ne chinuim sa scoatem o strategie energetica, in timp ce altii actioneaza efectiv. Cel mai probabil vom accepta si eventuale sanctiuni pentru ca nu ne-am racordat la timp la pretentiile Uniunii energetice. Ce va iesi de aici nu stie nimeni. Cu siguranta insa, anumite sectoare energetice de la noi vor disparea sau vor ramane doar la nivel simbolic . Acest dolce far niente in care ne complacem o sa ne coste la un moment dat. Aici nu mai este vorba exclusiv de politici energetice comune, ci de mult mai mult, iar diplomatia noastra ar trebui sa stie lucrurile astea.