Deciziile Comisiei Europene si fiscalitatea din Romania pot bloca procesul de trecere spre utilizarea masinilor electrice, de la infrastructura si pana la costul cu energia

Pozitia Asociatiei Energia Inteligenta fata de Mecanismul pentru Combustibili Alternativi, subiect de pe Agenda intâlniri dintre reprezentantii Statelor Membre in Comitetul CEF cu DG Move, 25 martie 2021

Instrumentul de finantare conceput pentru a sprijini infrastructura de incarcare a vehiculelor electrice, urmeaza a fi modificata, conform Mecanismului pentru Combustibili Alternativi (Facility for Alternative Fuels) publicat pentru consultare de catre CE (DG Move) in cadrul Programului CEF 2021-2027. Astfel, statiile de incarcare a masinilor electrice urmeaza sa fie realizate prin intermediul instrumentelor financiare (imprumuturi si subventii aprobate de Partenerii de Implementare – ex. BEI, banci comerciale, alte institutii financiare din sectorul privat). Multe din aceste proiecte nu au inca dovedita eficienta economica, iar in absenta mentinerii co-finantarii nu vom avea o facilitare a tranzitiei in activitatea de transport la alte forme de energie mai putin poluante.

Profilul de risc al acestor proiecte si timpul necesar pentru asumarea deciziei de a sprijini financiar proiecte cu o viabilitate economica scazuta, vor conduce la o atractivitate limitata a sprjinirii acestor proiecte. La aceasta se adauga faptul ca experienta si expertiza bancilor comerciale românesti in sprijinirea proiectelor energetice este limitata.

In România sunt inregistrate 6400 de automobile electrice si functioneaza cca 200 statii de incarcare Fast Chargere si 1000 AC Chargere. Astfel, investitiile in zona de dezvoltare infrastructura publica EV inca nu conduc spre o afacere sustenabila economic. CAPEX-ul investit, trebuie sustinut financiar cu ajutorul unor scheme de finantare de minim 50% fonduri nerambursabile. Intentia României de a inlocui 5,5 mil masini din parcul existent presupune realizarea unei infrastructuri deosebit de dezvoltata care sa stimuleze acest schimb.

Evolutia numarului de masini electrice inmatriculate in România

Sursa: https://blog.lek3.co/

Incarcarea rapida la noi in tara presupune preponderent incarcarea la statii de 50KW, doar 10 statii de incarcare din România sunt capabile sa furnizeze peste 100KW. In România intâlnim doua modele de preturi pentru incarcarea electrica: Pret unic pe sesiunea de incarcare, unde pretul per KWh variaza in functie de nivelul de incarcare pe care il efectuezi la acea statie. Respectiv daca incarci 75-80KWh, atunci costul scade pâna la 0,36 lei/KWh (45 de minute), daca incarci 10 KWh (10 minute) pretul este de 2,9 lei/KWh. Pret per KWh, aici costul variind intre 1 leu/KWh  la 1,95 lei/KWh. De mentionat ca aceste statii au fost construite in ultimii ani prin fonduri proprii si fonduri nerambursabile. Aplicarea prevederilor noului Mecanismul pentru Combustibili Alternativi si eliminarea alocarii de fonduri nerambursabile va determina reducerea orientarii catre masini electrice.

Considerând consumul de combustibul de 7 l benzina la 100 km si costul benzinei de 4,97 lei/l, iar pentru energie electrica consumul de 17 kWh energie electrica la 100 km si costul energiei de 1,7 lei/kWh, rezulta un avantaj financiar al folosirii masinilor electrice:

Estimam ca dezvoltarea sistemelor de incarcare a masinilor electrice prin eliminarea folosirii fondurilor nerambursabile poate aduce pretul energiei electrice la un nivel de pâna 2,26 lei/kWh.

Astfel, se ajunge in situatia in care alaturi de costul ridicat al autovehiculului sa ne confruntam cu un cost mai ridicat al combustbilului comparativ cu benzina/motorina, fara a adauga celelalte inconveninente legate de lipsa statiilor in afara oraselor, timpul de incarcare etc.

Alaturi de eliminarea fondurilor pentru dezvoltarea statiilor de incarcare electrice, exista o serie de alte bariere in dezvoltarea punctelor de incarcare, care fac ca aparitia de noi statii de incarcare sa se reduca, fapt care va atrage dupa sine si reducerea achizitiei de masini electrice si reducerea gradului de inlocuire a parcului auto din România:

1. Bariera legislativa – legislatia prezenta stabileste obligatia ca fiecare priza de incarcare sa fie declarata punct de lucru la Registrul Comertului pentru a putea sa se incarce o masina si sa se emita factura cumparatorului. Astfel, se ajunge in situatia ridicola ce ”fiecare stâlp sa fie o societate comerciala”.
2. Incertitudine fiscala – accizele din combustibilul auto reprezinta o importanta suma la bugetul de stat. In situatia in care cele 6.400 de masini electrice ar fi fost pe benzina si ar fi circulat in medie 15.000 km/an statul ar fi incasat 2,5 milioane de euro din accize. Intrebarea se pune Când? si Ce? acciza se va aplica energiei electrice pentru masina electrica, un alt element de ingrijorare deopotriva pentru dezvoltatorii de statii de incarcare si cumparatorii de masini electrice.
3. Prognozele de crestere a pretului energiei electrice – 50% din costul energiei electrice livrate unei masini electrice il reprezinta costul cu energia electrica, iar prognozele cu aceasta forma de energie sunt de crestere, fapt ce se poate rasfrânge asupra achizitiei de masini electrice

In tarile vestice ”subventionarea” din fonduri europene a statiilor de incarcare a masinilor electrice a fost una consistenta, ceea ce face ca densitate statilor de incarcare sa fie mult mai mare decât avem noi in România, oferind detinatorilor de masini electrice statii de minim 150KW.

Consideram ca se impune reconsiderarea Mecanismului pentru Combustibili Alternativi, care sa asigure dezvoltarea unui sector auto cu un parc nepoluant prin utilizarea mixta a instrumentelor financiare si a granturilor. Concomitent se impune ca autoritatile sa elimine sau stabileasca niste asumari privind bariererele de dezvoltare a statiilor de incarcare a masinilor electrice si implicit a cresterii numarului de masini electrice in România.