În genunchi la Comisia Europeană pentru a salva cea mai scumpă formă de producere a energiei: cărbunele.
Începută încă din perioada în care la Ministerul Energiei era Sebastian Burduja, campania României de a convinge Comisia Europeană să accepte prelungirea funcționării centralelor pe cărbune se apropie de un deznodământ. La sfărșitul acestei săptămâni vom afla dacă CE Oltenia va continua să producă energie și după data de 1 ianuarie 2026, sau vom risca o penalizare de circa un milliard de euro în cazul în care nu vom opri aceste capacități. Situația ridicolă în care a ajuns România din acest punct de vedere se datorează exclusiv celor care au negociat cu Comisia Europeană viitorul mixului energetic, în care cărbunele trebuie să dispară iar energia regenerabilă trebuie transformată în vedetă. Alarmați de perspectiva unei ierni mai grele, de dispariția din sistem a peste 7000 de MW producție în bandă, guvernanții au înțeles că suntem la limita colapsului și încearcă să dreagă busuiocul în ceasul al doisprezecelea.
Energia pe cărbune continua să fie cea mai scumpă formă de energie și costurile ridicate de producție ale acesteia indică și prețul marginal din piață, la care se aliniază și celelalte forme de generare. Altfel spus, în cazul în care nu vom închide capacitățile pe cărbune vom continua să avem un preț ridicat la energie și în nici un caz unul mai mic, așa cumm ne promit guvernanții de la jumătatea anului viitor. In momentul de față însă, nu prețul energiei este essential, ci funcționarea în siguranță a sistemului energetic și asigurararea că nu vom avea parte de un deficit de energie care să se transforme într-o catastrofă. De ce nu am anticipat aceste lucruri în urmă cu 3 -4 ani, când am căzut în genunchi în fața Bruxellului acceptând ca nătângii tot ce ni s-a cerut? Consecința acum plătim cu vârf și îndesat slugărnicia. Să vedem ce urmează, dacă luăm în considerare optimismul actualului ministru al Energiei, care declară:
“În momentul de faţă, definitivez cu colegii de la Complexul Energetic Oltenia scenariile de lucru. Urmeaza să plec la Bruxelles pentru o negociere oarecum finală pentru că, până vineri, România trebuie să aibă o poziţie foarte clară pe Jalonul 119 (care vizează închiderea centralelor pe cărbune, n.r.). Timp de 2 ani şi jumătate pentru Comisia Europeană a fost tabu, nu au fost dispuşi să redeschidă acest dosar. Au fost dispuşi să redeschidă acum o lună de zile după ce am prezentat un studiu de adecvanţă făcut de colegii de la Transelectrica, în care erau patru scenarii, iar unul dintre ele arăta clar că, în anumite condiţii, în lipsa grupurilor pe cărbune de la CE Oltenia, riscăm cu adevărat să avem un deficit masiv de energie şi, în acel scenariu, suntem în cazul în care vom închide aceste centrale la 31 decembrie. În situaţia în care nu voi reuşi să-i conving şi vom ajunge în situaţia de a le păstra cu riscul de a primi o corecţie financiară de minimum un miliard de euro, toate măsurile din pachetul 1 şi 2 de restrângere a cheltuielilor bugetare, de creştere a veniturilor, vor fi anulate de penalitatea de minimum un miliard de euro pe care o vom plăti Comisiei Europene pentru faptul că nu ne-am atins ţintele asumate de România prin PNRR”, a menţionat Bogdan-Gruia Ivan. la evenimentul organizat de Profit.ro.
El a subliniat că România a încasat 2,6 miliarde de euro “pentru a înlocui capacităţile de producţie a energiei electrice pe lignit cu noi capacităţi de producţie bazată pe gaz, solar şi storage”.
“În ceea ce priveşte proiectul solar şi storage cu OMV Petrom, suntem într-o formă avansată şi, în mod normal, anul viitor ar trebui fie finalizată construcţia care încă nu a început, iar la nivelul celorlalte două centrale pe gaze (Işalniţa şi Turceni, n.r.) suntem în procedură de achiziţie publică. Am făcut rost de resurse pentru a creşte bugetul, pentru că vorbeam de o bugetare făcută în anul 2022 – şi sperăm să intrăm în linie dreaptă şi să le avem în aproximativ trei ani. Sunt foarte multe detalii complicate şi cred că va fi deschidere din partea Comisiei. În funcţie de modul în care vom negocia în această săptămână şi vom convinge Comisia Europeană cu o amânare, sper eu de cel puţin câteva luni, dacă nu până la finalul anului viitor, vom putea să evităm penalizarea României cu un miliard de euro şi vom putea să trecem această iarnă într-o formă în care să nu punem şi mai multă presiune asupra pieţei de energie din România, să fim şi mai mult dependenţi de importuri, statistic dovedite la preţuri foarte mari, iar între timp să putem să intrăm cu Iernutul în producţie şi cu Mintia”, a mai spus ministrul.
Potrivit acestuia, România ar trebui să ajungă la o putere totală instalată a capacităţilor de stocare, până la finalul anului viitor, de circa 2.200 de MW.
“E critic să trecem această iarnă. Acesta este mesajul. L-am negociat la nivel politic, la nivel tehnic. Cred foarte mult că şi cei din Comisie înţeleg cât de important este să păstrăm acest lucru, cel puţin încă o perioadă. Am speranţa că vom reuşi să amânăm cel puţin în această iarnă închiderea grupurilor”, a adăugat Bogdan-Gruia Ivan.