Drama mineritului din Valea Jiului a inceput si se termina cu ajutoarele de stat
Pana sa ajunga minerii din bazinul Olteniei la Bucuresti, specialistii din mineritul romanesc, sub coordonarea directa a Ministerului Energiei cauta solutii. S-a inceput cu Valea Jiului pentru ca acolo sabia falimentului sta sa cada din moment in moment peste tot ce inseamna minerit si activitate energetica. In ideea in care restructurarea Complexului Energetic Hunedoara ar avea ca punct de plecare separarea activitatii de minerit de productia efectiva de energie electrica, Ministerul Energiei incearca sa desluseasca complexa problema a celor 4 exploatari de huila din Valea Jiului, ramase in viata, respectiv posibilitatea acestora de a asigura carbune de calitate si la pret competitiv pentru cele doua termocentrale din cadrul CE Hunedoara (Mintia si Paroseni). Ca de obicei in ultimii 25 de ani, solutia deja intrevazuta este un ajutor de stat pentru retehnologizarea minelor si cresterea eficientei lor. Daca premisele de la care se porneste sunt de apreciat, solutiile anticipate sunt deja depasite. Dincolo de acel ajutor de stat, care nu inseamna nimic altceva decat prelungirea agoniei, exploatarile de huila din Valea Jiului au nevoie de mult mai mult.

Nu intram acum in amanunte, desi merita mentionat faptul ca in viziunea actuala o eventuala supravietuire a CE Hunedoara nu se va putea face decat intr-o schema de sprijin a statului, care va dezavantaja alti producatori si va duce la alte ingerinte in piata libera. Evident, daca se pastreaza structura actuala a sistemului energetic. Se precizeaza in comunicatul Ministerului Energiei ca rezervele de hiula din Valea Jiului s-ar ridica undeva la peste 53 de milioane de tone, ceea ce ar asigura necesarul de consum (nu stim la ce parametri ar functiona cele doua termocentrale) pentru inca vreo 15 ani de aici inainte. Daca luam in considerare banii necesari retehnologizarii, implementarea reala a investitiilor, corelat cu necesarul de investitii in centralele electrice, cu siguranta ca ajutorull de stat solicitat in prezent va fi risipa totala. In cazul in care, corelat cu ceea ce se intampla pe plan international, cu metodele matematice de a demonstra viabilitatea unor exploatari si apoi utilizarea carbunelui in termocentrale se va ajunge la concluzia ca merita salvate exploatarile miniere, atunci este altceva. Timpul insa nu mai are rabdare si tare ne temem ca bunele intentii ale celor ce analizeaza activitatea de minerit din Valea Jiului vor ramane la stadiul de bune intentii. Sa nu anticipam. In concluzie, redam mai jos comunicatul Ministerului Energiei, fara alte comentarii:
Grupul de lucru Huila din cadrul Comitetului pentru activitatea miniera s-a reunit ieri la Ministerul Energiei, sub coordonarea doamnei Secretar de Stat Corina Popescu. Membrii comitetului de coordonore pentru activitatea miniera din grupul de lucru huila au prezentat situatia actuala celor patru mine (Livezeni, Lonea, Vulcan si Lupeni) care functioneaza in Valea Jiului si propunerile pentru pastrarea productiei de carbune din Valea Jiului conforme cu cerintele si restrictiile impuse de Comisia Europeana.
Potrivit comitetului, in acest moment, in Valea Jiului exista o rezerva totala de carbune de 53,2 milioane de tone. Din aceasta cantitate totala, cea mai mare rezerva este la exploatarea miniera de la Livezeni (17,5 milioane de tone), iar cea mai mica (7 milioane de tone) este la exploatarea miniera Lonea.
Indicatorii tehnici de productie in perioada 2013-2015 arata ca in 2013 s-au extras 1,296 milioane de tone de carbune, cu un numar total de angajati de 5.100, in 2014 s-au extras 1,158 milioane de tone de carbune, cu un numar total de angajati implicati in activitatea miniera de 4.700, iar in 2015 s-au extras 956 de mii de tone de carbune, când Complexul Energetic Hunedoara avea un numar total de 4.500 de angajati implicati in activitatea miniera.
Productia totala de carbune programata pentru anul 2016 este de 1.038.000 de tone, din care sortat 965,6 mii de tone, iar supus spalarii 72,44 mii de tone. In aprilie 2016, Complexul Energetic Hunedoara are angajati implicati in activitatea miniera 3.715 muncitori, 177 maistri si 315 personal TESA.
Cea mai mare problema identificata de membrii Comitetului pentru activitatea miniera este lipsa acuta a investitiilor din ultimii 20 de ani, lipsa retehnologizarii si modernizarii metodelor de extractie. Dupa Revolutie, nivelul investitiilor in minerit a scazut la 5% din valoarea celor de dinainte de 1989, iar dupa anul 2007, nu a mai fost demarata nicio investitie. Complexurile mecanizate asigura, potrivit specialistilor din Comitet, productivitate dubla fata de metodele clasice de exploatare, folosite in mare parte dintre minele actuale. Costurile de achizitionare a unui astfel de complex mecanizate sunt evaluate de circa 11-12 milioane de euro. Potrivit calculelor facute de membrii Comitetului, cheltuielile de retehnologizare a minei Livezeni ajung la 127 de milioane de lei.
Astfel, la nivelul anului 2015, 70% din costul de productie al carbunelui a reprezentat cheltuiala cu „munca vie”, ceea ce inseamna ca extractia se face cu tehnologii vechi de mai bine de un sfert de secol. De asemenea, un alt aspect prezentat de membrii grupului de lucru Huila este faptul ca inchiderea minelor, dupa actualele metode, nu ar mai permite redeschiderea acestora, facând mai rentabila saparea unui nou put decât deschiderea celui inchis prin rambleiere.
Concluziile intâlnirii Comitetului pentru activitati miniere sunt: rezerve de carbune exista, costul lor de explorare este foarte mare, iar principalul motiv care a condus la aceasta situatie este lipsa acuta de investitii din ultimii 20 de ani.
Solutia propusa de membrii Comitetului este accesarea unui ajutor de stat pentru facilitarea inchiderii minelor necompetitive in conformitate cu Decizia 787/ 2010/UE, in conditiile in care Complexul Energetic Hunedoara continua sa asigure serviciile tehnologice de sistem, cel putin la nivelul actual.
Membrii comitetului subliniaza ca o continuare a activitatii extractive dupa 2018 este posibila in conditiile returnarii ajutorului de stat.
Pentru etapa urmatoare a discutiilor din Comitetul de Coordonare pentru activitatea miniera, grupul de lucru Huila va completa materialul prezentat si va prezenta raportul final al situatiei pe exploatarilor pe huila din cadrul Complexului Energetic Hunedoara. Urmatoarea intâlnire a grupului de lucru Huila va avea loc saptamâna viitoare.
La reunirea Comitetului pentru activitatea miniera au participat: Corina Popescu, Secretar de Stat in Ministerul Energiei si coordonator al Comitetului pentru activitatea miniera, Petre Bican – Universal Cerc Proiect, Petre Nica – Presedintele Sindicatului Muntele CEH, Virginia Popescu – director financiar CEH, Viorel Stancu – director Directia Miniera CEH, Constantin Jujan – consilier CEH, Dana Stoicuta – sef Serviciu Strategie CEH, Cosmin Chiuzan – director CEH, Bogdan Stanescu – Director general DGPAPSE Ministerul Energiei, Dana Barbu – DGPE Ministerul Energiei, Sorin Gaman – Ministerul Economiei, Dan Gheorghiu – presedinte ISPE.






















Abordarea facuta de Grigorescu e gresita din start. asta se vede din componenta echipei si din modul ei de lucru.
1. Lipsesc ADMINISTRATORII DE SISTEM care sa evidentieze anomaliile pietii.
2. Lipsesc reprezentantii DEN care sa explice jocul puterilor in constructia curbei de sarcina
3. Lipsesc PROIECTASNTII COMPLEXEPLOR – cei care ar trebui sa stie integrarea acestora in nixul energetic .. Dan Gheorghiu e simplu proiectant de retele electrice la baza.
4. Corina insasi vine de pe la OMV .. Iar Victoras .. avoccat.
…
Raman sindicalistii care vor drepturi si directorii pusi de regula politic dintre lipitorii de afise electorale.
Cu Stanescu am discutat PERSONAL saptamana trecuta si …m-am lamurit.
VALEA VA MAI RAMANE IN AGONIE CATIVA ANI ….
Inutil am cerut lui Ciolos sa-si numeasca CONSILIER DE STAT pentru energie cu un document pe care il transmit la cerere oricui. Ardeleanul nostru crede ca se descurca singur si pe zi ce trece e tot mai sijngur.