Legal pretul gazelor din productia interna creste, iar tehnic pretul gazelor la populatie ar trebui sa scada
Prezenti la lucrarile Forumului energetic regional – Foren 2016, ministrul Energiei, Victor Grigorescu si presedintele ANRE, Niculae Havrilet au avut opinii absolut diferite inn ceea ce priveste calendarul de liberalizare al pietei de gaze pentru consumatorii casnici. In timp ce presedintele ANRE recunoaste problemele aparute la nivelul preturilor, intre gazele romanesti si gazele de import, ministrul Energiei spune ca inca mai avem nevoie de studii de impact in functie de decizia luata. Nu stim cine si cand face aceste studii, cert este ca in cel mult doua saptamani vom afla decizia finala. Guvernul, atent nevoie mare la situatia producatorilor si a distribuitorilor de gaze ezita sa ia o decizie, in timp ce Parlamentul, in curtea caruia se afla in fapt intreaga responsabilitate doarme dus.
“Ca urmare a activitatii de monitorizare, am constatat ca exista posibilitatea ca in urmatoarea iarna sa exista anumite turbulente, ca urmare a faptului ca gazele din productia interna din depozite ar putea sa aiba pretul mult mai mare decat pretul gazelor importate. Aceste disproportii produc pierderi financiare pentru actorii din sistem, care, in final, sunt transpuse in facturile tuturor consumatorilor de gaze. (…) Gazele de import vor avea un pret de 70 de lei pe MWh, iar gazele din productia interna inmagazinate vor avea 80 de lei/MWh”, a spus Niculae Havrilet.
El a precizat ca, in cazul in care de la 1 iulie va exista o crestere de 10% la pretul de productie interna, asa cum prevede actualul calendar de liberalizare, furnizorii de gaze pentru consumatorii casnici vor fi obligati sa realizeze un cos de gaze care sa aiba cel mai mic pret. Practic, se poate ajunge si la 70% import, daca in acest fel cosul va fi cel mai ieftin, a sustinut presedintele ANRE.
“Daca va fi o crestere de 10% la pretul de productie interna, vom solicita furnizorilor care alimenteaza piata reglementata sa asigure pretul cel mai mic al cosului de gaze. Aceasta, in traducere libera, inseamna indreptarea catre import si fara sa fie consumata productia interna inmagazinata, ceea ce ar produce pierderi pentru producatori si furnizori, pentru ca ei s-au pregatit pentru iarna si au consumat resurse financiare pentru a inmagazina gaze”, a subliniat el.
Havrilet a mai spus ca ar recomanda mentinerea programului de liberalizare, dar fara instituirea unor preturi pentru productia gazelor naturale.
“Mai exact, pentru a se da posibilitatea consumatorilor sa fie alimentati din sursele cele mai ieftine, preturile de productie interna ar trebui sa fie lasate la liber. Consider ca vom gasi o solutie impreuna in ceea ce priveste o analiza si o decizie care sa duca la formarea celui mai mic pret pentru consumatorul casnic. In mod cert, pretul final al gazului nu va creste cu 10%. In pretul final exista si alte elemente. Exista capacitatea de a importa mai ieftin, ceea ce, in final, in cel mai rau caz, va duce la o crestere de 2-3%. Dar tocmai acest lucru avem in vedere, ca nu ar fi nevoie de o modificare de pret la productia interna”, a continuat Havrilet.
Dincolo de toate aceste calcule, un lucru este cert. Legea prevede in momentul de fata, fara absolut nici o alta interpretare, cum trebuie actionat de la 1 iulie in acest domeniu. Important este ca legea sa mai fie si citita si respectata. Prezentam mai jos punctul de vedere al analistului Dumitru Chisalita, vizavi de subiectul de mare actualitate al liberalizarii pietei de gaze pentru consumatorii casnici.
Legal, pretul gazelor din productia interna creste, iar tehnic, pretul gazelor pentru populatie ar trebui sa scada
Liberalizarea pietei de gaze, prin stabilirea actiunilor care trebuie intreprinse la data de 1 iulie 2016, a devenit subiectul unor conversatii amatoricesti. Actorii care si-au dat cu parerea privind subiectul, uita un element esential in aceasta discutie cel al legalitatii deciziei care se va lua.
Conform Art 179, alin 2 lit b, din legea gazelor: “Activitatile aferente pietei reglementate cuprind furnizarea gazelor naturale la pret reglementat in baza contractelor-cadru pana la 30 iunie 2021 pentru clientii casnici”. Legiuitorul a considerat ca este important ca el sa stabileasca exact data la care se va elimina piata reglementata din Romania. Apreciez ca nu este neaparat o practica ca o astfel de actiune sa fie stabilita prin lege, atributul acesta ar fi fost mai util sa fie lasat la nivelul legislatiei secundare, avand in vedere caracterul dynamic al unei astfel de decizii. Dar, daca a fost ridicat la nivel de lege stabilirea exacta a datei la care sa dispara piata reglementata, respectiv data de 30 iunie 2021, doar legiuitorul poate stabilii altfel printr-o modificare a Legii existente. Astfel, nici ANRE, nici Ministerul Energiei, nici Guvernul nu are aceasta optiune. Aceasta optiune o are Parlamentul Romaniei. Este adevarat ca exista posibilitatea unei Ordonante de Urgenta a Guvernului, dar care trebuie validata de Parlament. Este adevarat ca exista posibilitatea ca Guvernul sa aiba o initiative de modificare a legii, dar nu a avut-o.
Acelasi articol 179, la aliniatul 7 stabileste ca ANRE monitorizeaza anual rezultatele calendarului de eliminare treptata a preturilor reglementate pentru clientii finali si propune Guvernului, dupa caz, valorificarea productiei interne a gazelor naturale pe piata interna pana la finalizarea calendarului aprobat.
Astfel, conform legii, ANRE, trebuia sa monitorizeze permanent rezultatele Calendarului de eliminare treptata a preturilor reglementate si in cazul in care constata posibilele efecte negative ale eliminarii preturilor reglementate, astfel incat acestea sa fie cat mai putin resimtite de clienti (conform art 179, alin 3), o data pe an sa faca o propunere catre Guvern pentru modificarea calendarului de eliminare treptata a preturilor reglementate pentru clientii finali, care a fost agreat de Guvernul Romaniei cu FMI, BM si CE, cu incepere de la 1 iulie 2013 pentru clientii casnici. Am aflat prin declaratiile facute in presa ca ANRE nu a facut monitorizarea, nu a intocmit un studiu privind eliminarea treptata a preturilor si nu a inaintat catre Guvern o propunere de modifcare a Calendarului de eliminare a preturilor. In aceasta situatie, in data de 13 iunie 2016 nu avem o hotararea a Guvernului privind un nou Calendar.
Astfel, in conformitate cu legea gazelor (daca dorim sa o respectam), eliminarea pietei reglementate se va face la 30 iunie 2021, iar singurul Calendar de eliminare treptata a preturilor reglementate este Calendarul existent (achizitia gazelor din productia interna la un pret de 66 lei/MWh la 1 iulie 2016, la 72 lei/MWh lei la 1 iulie 2017 si 78 lei/MWh la 1 iulie 2018).
Dupa cum se poate observa Ministerul Energiei, nu este sub nici o forma nominalizat de legiuitor cu nici o sarcina in aceste etape.
Afirmatiile ca s-a inaintat la Minister o adresa, ca Ministerul nu vrea, ca Ministerul se opune etc. sunt doar …povesti.
Legea nu prevede nici o implicare a Ministerului Energiei si nici nu ar trebui sa I fie permis sa se implice avand in vedere caracterul de reprezentant al actionarului majoritar/minoritar, dupa caz in mai multe companii din sectorul gazelor naturale, care vor fi antajate/dezavantajate de o astfel de decizie.
Chiar daca Ministerul Energiei nu este implicat in stabilirea Calendarului de eliminare a preturilor, Legea gazelor, prevede totusi ca Ministerul de resort, sa fie initiatorul hotararii de Guvern care stabileste la aliniatul 5, de la art 181, pretul de achizitie al gazelor naturale din productia interna pentru clientii casnici (”Pretul de achizitie a gazelor naturale din productia interna pentru clientii casnici si producatorii de energie termica, numai pentru cantitatile de gaze naturale utilizate la producerea de energie termica in centralele de cogenerare si in centralele termice destinate consumului populatiei se stabileste prin hotarare a Guvernului, la propunerea ministerului de resort, in concordanta cu prevederile Calendarului de eliminare treptata a preturilor reglementate pentru clientii finali.”).
Ministerul de resort este asimilat Ministerului Energie, ceea ce determina ca totusi, din punctul meu de vedere, in mod eronat, acesta sa fie cel care initiaza Hotararea de Guvern privind pretul de achizitie al gazelor naturale din productia interna pentru clientii casnici. Consider, eronata aceasta calitate, datorita rolului Ministerului Energiei, in dubla sa calitate de reprezentant al actionarului la unele companii si de initiator al unor preturi care vor fi folosite de aceste companii pe piata. Cu toate aceasta, Ministerul Energiei joaca mai mult un rol formal, conform legii, propunerea de pret pe care o face trebuie sa fie “in concordanta cu prevederile Calendarului de eliminare treptata a preturilor reglementate pentru clientii finali”, respectiv pretul inaintat este pretul stabilit de catre Guvern la propunerea ANRE.
Respectarea legii nu (ar trebui sa) se discuta, dar o dezbatere asupra avantajelor si dezavatajelor modificarii Calenadrului (pana la eliminarea lui), respectiv faptul ca pastrarea Calendarului de eliminare treptata a preturilor reglementate pentru clientii finali (daca ar fi o abordare corecta), nu ar trebui sa influenteze pretul la populatie, este o alta discutie sau este adevarata discutie, de care institutile responsabile se feresc.
Apreciez, ca atat tarifele la servicii, cat si costurile amanate ar trebui sa fie puternic reduse, fapt ce ar determina necesitatea scaderii pretului la populatie, chiar in conditiile cresterii pretului prevazut in cadrul Calendarului.