Ar ptea fi gazele din Marea Neagră cheia rezolvării tuturor problemelor noastre energetice și industriale ?
Catalin Dragostin
DE CE E MAI BINE CA ROMÂNIA SA RENUNȚE LA NEPTUN DEEP ?
Impactul contradictoriu și negativ asupra României al deschiderii exploatarii rezervelor de gaze Neptun Deep. Strategia gestionării acestei probleme ”de tranziție”
Se pare că România și românii, au rămas intr-o anume inerție sau blocaj istoric, considerind ”gazele din Marea Neagră” cheia rezolvării tuturor problemelor noastre energetice și industriale. Total fals !
Se pare că refuzăm sau nu putem să privim această problemă intr-o altă paradigmă și mai ales în viitor.
Deschiderea unei noi exploatări de combustibili fosili, gazele naturale din Marea Neagră, în condițiile în care:
- Trebuie să privim gazele, ”ca și un combustibil de tranziție” (este o formulare cu un anumit grad de ipocrizie, dar, care poate fi exploatat foarte bine de România, pentru că ”ar putea”)
- Gazele nu mai sunt ”ale noastre” (cel puțin cei 50% din rezervele existente, dar nu sunt sigur nici de astea)
- România a inchis (si va inchide complet exploatari de cărbuni), dar in schimb, va deschide noi exploatări de gaze (care este tot un combustibil fosil poluant) și paradoxal, chiar va crește consumul de gaze, pentru productia de energie electrică și termică , este o actiune contradictorie, așa cum rezultă și din Strategia Energetică. Aceste acțiuni vor conduce la creșterea emisiilor GES și nicidecum la scăderea lor și in fapt, vor antrena creșteri de costuri economice, scăzind competitivitatea economiei
- România, , să fim obiectivi și realiști, nu va putea să ”se reindustrializeze”, construind noi combinate de îngrășăminte si petrochimie (după ce OMV-ul le-a ”casat” ca să nu facă concurență lui Borealis), revenind la aceleasi moduri de productie, aceleasi tehnologii și aceleași resurse primare, pentru ca, în decurs de numai 10-15 ani, să revenim la aceeași problemă: n-avem gaze, de unde le luăm și ce facem cu industria de-abia nou construită ?
În condițiile de mai sus, într-adevăr, trebuie gindită o strategie in care construcția Economiei Circulare (Bioeconomie-Bioenergie-Alimente-Mediu, adică conceptul SAME: Securitatea Alimentare, Mediu si Energie) șă fie integrată cu ”utilizarea gazului de tranziție”.
Asta ar presupune stabilirea de astăzi (din prezent !) , că, din punct de vedere strategic politico-economic, gazul natural de tranziție va fi ”inchis”, (ca și minele de cărbuni) din 2035 !
Am demonstrat deja ca România iși poate asigura toată energia de care are nevoie (curata!), fără combustibili fosili (gaze), o mare parte din produsele agricole și alimentare deficitare si își poate construi o intreagă industrie biochimică, în conditiile implementarii pe scară largă a principiilor Economiei Circulare.
Cum se poate face asta ?
ROMÂNIA TREBUIE SA INSTITUIE ORI TAXA PE CARBON ORI TAXA PE EMISIILE CO2
Intrucit este prerogativa statului membru al UE (să spunem, dreptul suveran, dar, fără a ”suveraniști”), aceasta trebuie să se aplice noilor exploatări ce se vor deschide, incepind cu anul 2026, conform politicii României de decarbonizare, conform angajamentului nostru in cadrul UE și descurajării cresterii consumului de combustibili fosili.
(este un dezastru și non sens ecologic, să exploatezi in Marea Neagră, si să transporți gazul 3000 Km ca să-l arzi…UNDE ? TOT IN UNIUNEA EUROPEANĂ !…de parcă România nu ar fi tot în Uniunea Europeană !?). SI PENTRU CE ?…electricitate ? să construim in România (la sursa de gaz) 10,000 MW centrale pe ciclu combinat și să exportăm noi, pe cabluri electrice, electricitatea in Germania….sau, să construim noi combinate petrochimice (lîngă sursa de gaz) si sa exportam produsele respective (pe barje pe Dunare, nu-i așa ?!)…dar, nu, construim 3000 Km ca sa transportam gaze dintr-un loc in altul, inutil și neeconomic…și mai ales poluant !
https://www.europarl.europa.eu/factsheets/en/sheet/92/general-tax-policy
Taxation is a prerogative of the Member States, the EU having only limited competences
The power to introduce, remove or adjust taxes remains in the hands of the Member States. Provided it complies with EU rules, each Member State is free to choose the tax system it deems most appropriate. Within this framework, the main priorities for EU tax policy include contributions to a carbon neutral continent by 2050.
De ce trebuie România să facă asta ?
– România deja are printre cele mai scăzute nivele ale factorului de emisie tCO2/MWh la energie sau alți indicatori în UE, iar o taxa care sa descurajeze deteriorarea acestui indicator este logică și de dorit politic;
– Dacă gazele, oricum nu sunt ”ale noastre”, de ce ar rămine România cu emisiile ? (printre altele, Transgaz emite CO2 și enorm de multa poluare termica cu statiile de comprimare BRUA, dar nu este inregistrat in schemele obligatorii EUETS !…nu este clar dacă și cine le va plati și pe acestea, care, sunt cca 22 mill EUR/an)
– Poluarea cu CO2 si poluarea termică, afecteaza in mod dramatic și demonstrabil clima in România (inclusiv gazul natural din Marea Neagră, ars in Germania !). Chiar zilele trecute s-a explicat clar la TV, dar, și datele ANM si Ministerului Agriculturii, arată un proces accentual de deșertificare si aridificare a terenurilor agricole din România, cu efecte grave asupra producțiilor agricole și securitîții alimentare
Cum se taxează ?
– de exemplu o taxă pe Carbon poate fi aplicată combustibililor fosili (CO2), cum e gazul natural, poate cu un ”premium” avind in vedere calitatea deosebită a materiei prime (comparativ cu costurile altor tipuri de gaze)
– Punctul de taxare (foarte important !): teoria economică spune că poate fi aplicat pe oricare segment din intreg lanțul ”up-stream”, ”mid-stream”, ”down-stream”. Cel mai simplu, din punct de vedere administrativ, este taxarea la nivel ”up-stream”, adică direct la ”extracție” (și așa se vorbeste ca din 2027 consumatorii rezidențiali de gaz vor trebui sa plătească taxa CO2. În felul acesta rezolvam o problemă complexă administrativ)
– Valoarea Taxei si Indexarea: teoria economică spune ca taxa trebuie sa echivaleze cu costul social al Carbonului emis, care este PV-ul (Present Value) a daunelor de mediu produse in timp de fiecare tonă de CO2 emisă astăzi. Practic, in acest fel se iau in considerare efectele schimbarilor climatice asupra agriculturii (asa cum s-a aratat- aridificarea si desertificarea), starea pădurilor, pajiștilor, nivelului pluviometric și sănătății. Aplicarea taxei trebuie incepută, de exemplu la 1.01.2026, de la, să spunem 12 EUR/t CO2 și crescută gradual pîna la 120 EUR/tCO2 in 2035 (taxa trebuie previzionata, pentru ca toți producătorii si consumatorii sa se pregăteasca din vreme)
- In conditiile specifice ale României, țară cu un potential agricol semnificativ, daunele produse de schimarile climatice, echivalate, depășesc cu mult nivelul de 120 EUR/t CO2 ca nivel de taxare.
– O estimare a valorii taxei și destinația ei
Pentru a avea o idee asupra magnitudinii taxei ți impactul ei, luind in considerare cele de mai sus, putem considera că BRUA cu capacitatea de 4,4 miliarde m3/an va functiona ”la virf”, in 2035
Valoare totala a taxei va fi in jur de 1 miliard EUR/an, iar destinația ei ar putea fi:
- Redirectionarea unei parti din aceasta taxa, către cei cu venituri mici
- Finanțarea și dezvoltarea Bioeconomiei Circulare si Bioenergiei, inclusiv producția de biocombustibili avansați și RNG (Renewable Natural Gas) si Biomethan
În condițiile de mai sus, (în care neapărat România să instituie și să legifereze o astfel de Strategie) , ar fi mult mai economic ca Romgaz să ofere către OMV participația sa la Neptun Deep, ”să ia banu” și să iasă din această ”afacere” !
…iar Romgaz, poate fi bine-venit pe ”piața” RNG și biomethanului (potențialul României e de 88,3 TWh/an, dublul BRUA, conform Srategiei Energetice, recent finalizată)…care poate fi introdus în BRUA.
(NA. s-ar putea ca OMV să nu vrea să preia participarea, sau, să ofere un preț foarte mic, dar, va avea o dilemă: nu poate oferi un pret prea mic, pentru că există riscul să-i spuna Romgaz ca e OK, ii răscumpăra Romgaz participația OMV la Neptun Deep la pretul echivalent).
Mai mult, Comisia Europeană deja se gîndește, in marea și profunda ei evaluare, ca Olanda si Romania sunt statele care au consumat gaz cel mai mult (exporturile nu se pun?!) iar acum zăcămintele folosite să fie umplute cu CO2 (stocare CO2)…adică dupa ce Austria si Germania iau gazele din Marea Neagră, ne trimit nouă înapoi CO2 să-l stocăm. …un business foarte bun. Deci, din nou, n-ar trebui mai bine Romgaz să iasă ”din afacerea cu OMV” partener ?
Iar cu stocarea de CO2, mai vedem.
În acest fel, România va avea un proiect de țară altfel, o economie altfel și o strategie energetică altfel.