Criza in sistemul de transport gaze?

A fost stare de criza in Sistemului de Transport Gaze in luna ianuarie 2016? Daca luam de bune comunicatele TRANSGAZ, raspunsul ar fi NU, daca urmarim bruma de informatii de pe pagina TRANSGAZ, putinele ramase, dupa stergerea datelor obligatorii a fi postate pe site-ul companiei in ziua de 22 ianuarie 2016, raspunsul este categoric DA. Atunci de ce aceasta dezinformare?

De curand ni se dadea de exemplul TRANSGAZ-ul, ca un pas uimitor facut prin mutarea Biroului de la Medias la Bucuresti. Acest pas uimitor probabil ca este conectat cu faptul ca Biroul din Bucuresti al Transgaz a comandat achizitia, in luna ianuarie 2016, de gaze de la un furnizor (100% cu capital GAZPROM) la preturi cu pana la 40% mai mari decat pretul pietei externe! Probabil aceeasi apropiere a unor birouri din Bucuresti de Biroul Transgaz din Bucuresti a determinat sa se recurga la dezinformare, ascundere si stergere a datelor de pe site-ul companiei. Aceeasi apropiere, probabil a determinat in zilele din ianuarie 2016 asternerea peste Romania a unei imagini imaculate: Sa nu cumva sa se alarmeze lumea! Sa nu cumva sa iese in strada!

Functionarea Sistemului de Transport Gaze presupune existenta in permanenta a unei cantitati de gaze in sistem si achizitionarea continua de catre furnizori a unor cantitati care sa le introduca in sistem la nivelul canitatilor pe care aceeiasi furnizori le scot din sistem si le vand consumatoriilor. In situatia in care furnizorii vand mai mult decat cumpara, acestia vand o cantitatea de gaze care nu le apartine (respectiv vand din cantitatea de gaze din sistemul de transport, proprietate a operatorului de transport, sau in alti termini vand un bun ce nu le apartine), dar si mai grav este ca aduc astfel atingeri grave functionalitatii sistemului national de transport.

Sistemul de transport gaze nu mai poate fi operat normal daca din gazele stocate in conducte, care asigura continuitatea curgerii intre intrare si iesirea din sistem, se consuma mai mult de cca. 20% din aceste gaze. Analizand pagina web a Transgaz, constatam ca in data de 20 spre 21 ianuarie 2016 s-au consumat mai mult de 20% (daca luam in considerare reducerea cantitatilor de gaze livrate la CET Brazi, CET Iernut si Electrocentrale Bucuresti), astfel putem aprecia ca a fost o situatie de criza in sistemul de transport (a nu se confunda cu situatia de urgenta).

Situatia de criza din sistemul de transport a fost certa si determinata de indisciplina, de refuzul efectiv al unor furnizori de a-si achizitiona gazele pe care ei le vindeau la nivel zilnic.

Avand in vedere situatia de criza din sistemul de transport, trebuia sa se treaca la actiunile legale inca din data de 20 ianuarie 2016. Actiuni care comportau doua abordari, conform Codului retelei de transport (sau a articolelor care nu sunt suspendate, anulate, schimbate) si a altor proceduri operationale:

• Reducerea livrarilor catre furnizorii care vindeu gaze mai multe decat au cumparat, respectiv vindeau gaze care nu le apartineau,
• Achizitionarea de gaze de catre Transgaz pentru a echilibra hydraulic sistemul de transport gaz,

Ce s-a facut in fapt in aceasta perioada, a curs cu communicate zilnice (in fapt cu neadevaruri) pe pagina Transgaz “dormiti in pace oameni buni, nu iesiti pe strada” si Transgaz s-a transformat intr-un “bun samaritean”care cumpara gaze pentru furnizorii care vroiau doar sa vanda gaze fara sa le si achizitioneze.

Codul retelei este un instrument care se poate aplica pe o piata de gentelemeni.

Transparenta, guvernanta si listare la bursa toate realizate si pentru a asigura dreptul opiniei publice sa primeasca raspunsuri la o serie de intrebari simple, pe care le asteptam:

De ce a comunicat Transgaz in perioada 20 – 26 ianuarie 2016 ca nu este situatie de criza in SNT, cand in fapt era?

De ce Transgaz nu a respectat legea si au achizitionat gaze in numele celor care refuzau sa achizitioneze, fara a avea certitudinea recuperarii cheltuielilor cu aceste gaze?

Cine va platii preturile mari ale gazelor achizitionate de Transgaz de la rusi?

Cine va plati cele 1500 de tone de pacura folosite de Electrocentrale Bucuresti, dupa reducerea ilegala a livrarii de gaze catre aceasta companiei in luna ianuarie 2016, care s-a angajat sa plateasca Transgaz-ului in fiecare ora, timp de 365 de zile un tariff fix (tariff de capacitate) pentru a fi sigura ca va avea gaze tot timpul anului?

Prevenirea unui “Colectiv al gazelor” nu se poate face decat prin restartarea pietii de gaze – Punct si de la capat pe piata de gaze – si nu prin mutarea Birourilor.