Curtea Constitutionala a pus frana, partial, corporatismului de cumetrie din companiile statului

In luna decembrie a anului trecut, Camera Deputatilor a decis ca managerii companiilor de stat sa fie numiti politic. Pur si simplu. Ce guvernanta corporativa, ce criterii de competenta sau performanta manageriala? Astea sunt inventii ale Occidentului, care dauneaza grav corporatismului de cumetrie dambovitean afectat profund de prevederile Ordonantei 109/2011, care prevedea selectia unor manageri la companiile de stat pe criterii de competenta.

Am scris la vremea respectiva ca, in situatia in care PSD-ALDE ar fi avut o rezerva de cadre, asa cum era pe vremea comunismului, nu era nici o problema sa gaseasca oameni buni la toate. “Din pacate, coalitia nu are rezerve de cadre nici macar pentru o firma mixta de adunat cainii si matele (pisicile) de cartier, daramite sa mai gestioneze ditamai companii ca Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Complexul Energetic Oltenia, Romgaz, Transgaz, Transelectrica si lista continua si cu alte societati care nu includ domeniul energetic”. Am si exemplificat cu pupilele, sau cum s-o mai numi, plantate deja prin consiliile de administratie, de supraveghere, AGA etc, ce deja au fost facute pana sa se ajunga la modificarea OG 109. Cand nu esti in stare sa numesti un ministru profesionist si secretari de stat competenti, ce sa te mai astepti la cei de sub ei.

In fine, competenta nu face parte din bagajul de valori a coalitiei PSD-ALDE, motiv pentru care deputatii (o alta categorie de profesionisti) au dat liber la numiri politice in managementul a zeci de mari companii de stat. Toate aceste societati fac parte din proiectul Fondului Suveran de Dezvoltare si Investitii (FSDI) pe care liderul PSD, Liviu Dragnea, l-a depus la Parlament.

La inceputul anului, parlamentari ai coalitiei de guvernamant cereau sa fie scutite de obligatia de a-si alege management corporativ doar societatile Rasirom,Romtehnica si Administratia Nationale de Meteorologie. Rasirom face parte, sau apartine SRI, Romtehnica tine de Ministerul Apararii, Administratia de Meteorologie de amandoua. Dar nu ele sunt problema, caci, functionari nedusi la biserica din alte companii ale statului au inceput sa comenteze la luarea unor decizii de la varf, adica de la nivel de minister. Si atunci ce s-au gandit colectivistii PSD-ALDE? Sa fie totul sub noi.

Legea privind guvernanta corporativa este una cruciala, deoarece incurajeaza managementul profesionist si independent politic, precum si cresterea transparentei in companiile de stat, avand drept obiectiv final imbunatatirea performantei acestora si cresterea economica generala a tarii. In trecut, Romania a suferit din cauza rezultatelor managementului conectat la clasa politica, care a generat pierderi substantiale pentru diferite companii si industrii. Dar, prioritatile de azi sunt altele.

Iata ca, in nici un caz din motivele amintite de noi mai sus, Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) a constatat ieri ca este neconstitutionala legea care modifica articolul 1 alineatul (3) din OUG nr. 109/2011 privind guvernanta corporativa a intreprinderilor publice.

“Am admis aceasta sesizare (…) in principal pentru incalcarea principiului bicameralismului. Legea pleca de la initiator cu vreo trei exceptii de la aplicarea OUG, intr-o Camera s-au mai adaugat vreo 30 si in alta Camera s-a triplat numarul fara ca sa fie trecute toate acestea prin ambele Camere. Pe de alta parte, legea modificatoare cuprinde un text neconstitutional potrivit caruia Guvernul, la randul lui, poate sa adauge cate alte intreprinderi vrea ca sa le excepteze de la prevederile legii corporative”, a anuntat presedintele Curtii, Valer Dorneanu, la finalul sedintei, citat de Agerpres.

Atentie, nicaieri nu se vorbeste despre profesionalism, performanta, competenta si tot ce tine de un management corporatist, ci doar de galceava iscata in Parlament odata cu politizarea managementului marilor companii de stat. Este totusi un pas inainte, daca ne referim la decizia de ieri a Curtii Constitutionale, aproape la fel de politizata ca intreaga societate romaneasca.

Obiectia de neconstitutionalitate a fost formulata de 64 deputati liberali. In decembrie, Parlamentul a aprobat o lege prin care circa 100 de companii de stat urmau sa fie exceptate de la aplicarea legislatiei privind guvernanta corporativa. Altfel spus, managerii acestora urmau a fi selectati dupa criterii politice.

In privinta listei cu societatile de stat exceptate de la aplicarea legislatiei privind guvernanta corporativa, a existat multa nehotarare din partea parlamentarilor. Initial, proiectul de lege viza doar Administratia Nationala de Meteorologie, care urma sa fie adaugata la cele doua exceptii prevazute deja in OUG 109/2011: Regia Autonoma “Rasirom” si Compania Nationala “Romtehnica”.

In luna iunie, senatorii au aprobat sa sa introduca, intr-un proiect de modificare a OUG 109/2011 privind guvernanta corporativa, o lunga lista cu societati si regii de stat care trebuie exceptate de la managementul profesionist. Apoi, in comisii, deputatii au mai introdus un amendament care va permite Guvernului sa decida singur daca va aplica legislatia privind guvernanta corporativa intr-o companie sau alta. In cele din urma, forma care a ajunge in Plenul Camerei Decizionale este cu zeci de exceptii, plus posibilitatea ca Executivul sa decida prin hotarare pentru eventuale companii ramase in afara listei.

Printre companiile exceptate, dintre care unele sunt listate pe bursa, se numara unele dintre cele mai valoroase intreprinderi de stat din Romania: Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Aeroporturi Bucuresti, Romgaz, Transelectrica, Administratia Porturilor Maritime SA Constantasi CE Oltenia.