Curtea de Conturi recomanda Comisiei Europene sa directioneze alocarea de certificate cu titlu gratuit pe baza expunerii la diferitele niveluri de risc.

Certificatele gratuite reprezinta si in ziua de azi peste 40 % din totalul certificatelor disponibile in cadrul sistemului UE de plafonare si comercializare a emisiilor de dioxid de carbon (ETS). Aceste certificate gratuite, distribuite sectoarelor industriale, aviatiei si, in unele state membre, sectorului energiei electrice, nu au fost bine directionate. Pe lânga aceasta, viteza decarbonizarii in sectorului energiei electrice a fost semnificativ redusa, afirma Curtea de Conturi Europeana intr-un raport special publicat recent.

Comisia Europeana trebuie sa isi actualizeze procedura de directionare a certificatelor cu titlu gratuit, astfel incât sa reflecte Acordul de la Paris si evolutiile recente.

In principiu, in cadrul sistemului EU ETS, se stabileste un pret al emisiilor de dioxid de carbon si certificatele de emisii sunt scoase la licitatie. Incasarile obtinute din aceste licitatii reprezinta venituri alocate inclusiv pentru actiuni in domeniul climei.

Sistemul ETS al UE utilizeaza certificatele gratuite pentru a descuraja delocalizarea activitatii intreprinderilor din UE in tari terte cu standarde de mediu mai scazute, dat fiind ca aceasta ar reduce investitiile in UE si ar creste emisiile la nivel mondial. Acest fenomen este cunoscut ca „relocarea emisiilor de dioxid de carbon”.

Sectoarele industriale si aviatia beneficiaza de certificate alocate cu titlu gratuit, spre deosebire de majoritatea operatorilor din sectorul productiei de energie electrica, intrucât se considera ca acestia pot transfera costurile emisiilor de dioxid de carbon direct catre consumatori. Cu toate acestea, in opt state membre in care PIB-ul pe cap de locuitor se situa sub 60 % din media UE, sectorul energetic a primit certificate gratuite pentru a permite modernizarea productiei.

„Certificatele gratuite ar trebui sa fie directionate catre sectoarele industriale cel mai putin capabile sa transfere costurile emisiilor de CO2 consumatorilor”, a declarat domnul Samo Jereb, membrul Curtii care a condus auditul.

„In realitate nu se intâmpla insa asa. Sectoare care reprezinta peste 90 % din emisiile industriale sunt si ele considerate a fi expuse riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon si beneficiaza de volume importante de certificate gratuite. Daca alocarea de certificate cu titlu gratuit nu este mai bine directionata in viitor, UE nu va profita de toate beneficiile pe care sistemul ETS le-ar putea aduce in ceea ce priveste decarbonizarea si finantele publice”.

Curtea a constat ca sectoarele producatoare de energie electrica care au beneficiat de certificate alocate cu titlu gratuit pentru a face investitii in vederea modernizarii au inregistrat progrese mult mai lente in decarbonizare decât alte state membre. Investitiile au fost utilizate adesea pentru imbunatatirea centralelor electrice pe lignit si carbune superior deja existente si nu pentru a se trece la combustibili mai putin poluanti, in special in Bulgaria, in Cehia, in Polonia si in România.

Curtea recunoaste ca, pentru perioada 2021‑2030, Comisia a inasprit regulile care se aplica sectorului energiei electrice.

Alocarea de certificate cu titlu gratuit pentru sectoarele industriale se bazeaza pe valori de referinta corespunzatoare instalatiilor celor mai performante din fiecare sector.

Aceste certificate vor fi eliminate treptat pâna in 2030, dar nu si in cazul sectoarelor considerate a fi expuse riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon, pentru care alocarile nu vor fi reduse. Aceasta abordare incurajeaza intr-adevar imbunatatirea eficientei energetice, dar Curtea considera ca este necesara o mai buna directionare. Sectoarele industriale considerate a fi expuse riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon reprezinta in continuare peste 90 % din emisiile industriale din UE si nu se face nicio diferentiere intre diferitele niveluri de risc, ceea ce permite tuturor acestor sectoare sa continue sa beneficieze de numarul total de certificate gratuite.

Curtea recomanda Comisiei Europene sa directioneze alocarea de certificate cu titlu gratuit pe baza expunerii la diferitele niveluri de risc.

Mai mult, sectorul aviatiei beneficiaza de certificate gratuite, desi este in masura sa transfere costurile emisiilor de CO2 clientilor. Curtea avertizeaza ca acest lucru ar putea sprijini transportul aerian cu emisii ridicate de dioxid de carbon, in detrimentul transportului feroviar.

Din cauza directionarii deficitare, dispozitiile actuale inseamna ca majoritatea certificatelor gratuite nu vor fi reduse la zero pâna in 2030. Curtea sustine ca o distribuire mai bine directionata ar fi combatut riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon, ar fi redus profiturile neasteptate si ar fi imbunatatit finantele publice prin cresterea proportiei de certificate scoase la licitatie.

In cadrul EU ETS, sectoarele industriale, sectorul energiei electrice si aviatia trebuie sa obtina suficiente certificate pentru a-si acoperi emisiile de CO2.

Sistemul a fost creat in 2005 si, de la acea data, emisiile per capita din UE au scazut, dar ramân superioare mediei mondiale.

In primele doua faze ale sistemului (2005‑2012), aproape toate certificatele au fost alocate cu titlu gratuit, numarul certificatelor distribuite fiind mai mare decât numarul certificatelor necesare pentru acoperirea emisiilor efective. S-a acumulat astfel un surplus de certificate.

In faza a treia (2013‑2020), aceasta supra-alocare sistemica a fost eliminata in cea mai mare parte. Intre 2013 si 2020, au fost alocate cu titlu gratuit peste 6,66 miliarde de certificate. Pretul certificatelor a fluctuat, dar a crescut de la mai putin de 3 euro per tona de CO2 echivalent emisa la circa 25 de euro.

Intre 2012 si jumatatea anului 2019, statele membre au incasat venituri de 42 de miliarde de euro din licitatii. Daca ar fi fost scoase la licitatie mai multe certificate pentru sectoarele industriale, statele membre ar fi obtinut venituri suplimentare semnificative. Faza a patra a ETS se desfasoara intre 2021 si 2030.

Curtea a analizat daca certificatele alocate cu titlu gratuit au fost utilizate cu succes pentru modernizarea productiei de energie electrica, daca acestea au fost suficient de bine directionate astfel incât sa stimuleze reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera si daca alocarea cu titlu gratuit nu a contribuit la cresterea acestor emisii.

In cadrul reuniunii sale speciale din iulie 2020, Consiliul European a invitat Comisia sa prezinte o propunere de revizuire a ETS. Auditul nu a acoperit impactul pandemiei de COVID-19 asupra EU ETS.

Raportul special nr. 18/2020 al Curtii de Conturi Europene, intitulat „Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii: alocarea cu titlu gratuit a certificatelor ar fi trebuit sa fie mai bine directionata”, este disponibil in 23 de limbi ale UE pe site-ul eca.europa.eu. In ultimii ani, Curtea a publicat o serie de rapoarte pe tema energiei si a climei, care au abordat aspecte precum emisiile vehiculelor, energia solara si cea eoliana si sistemul ETS.