Epopeea OUG 64, sau cum am crescut haosul pe piata de gaze

OUG 64 privind modificarea legii gazelor, desi a primit avizele de la toate comisiile din Senat si Camera Deputatilor, in forma aprobata de Guvern, nu a fost validata in  Parlament, urmare a pozitiei Comisiei de Industrii si Servicii din Camera Deputatilor, privind necesitatea  includerii unor modificari a legii gazelor tot in OUG 64, concomitent cu diluarea prevederilor de transparenta, concurenta si nediscriminare, adica cele care ar asigura functionarea pietei.

Urmarirea intregului parcurs se poate vedea aici http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?cam=2&idp=16158.

Epopeea OUG 64 a demarat in octombrie 2016, cand in Parlamentul Romaniei au aparut voci privind trecerea la legiferarea Ordonantei de Urgenta nr. 64/2016, la nici cateva zile de la aprobarea ei si chiar inainte sa apara Hotararea de Guvern care sa stabileasca procentele obligatorii a fi tranzactionate pe piata. Urgenta acestei discutari in Parlament, determina pe atunci, temerea mea, (exprimata intr-un articol intitulat Halowenul Gazelor) ca lobby-stii si-au facut treaba bine de aceasta data si exista pericolul extragerii cuvintelor cheie din cadrul OUG 64 astfel incat aceasta sa ramana la un nivel  generalist, care sa permita continuarea practicilor actuale. Alegerile care bateau la usa, probabil ca au constituit cauza care a determinat ca aceasta idee sa nu fie dusa atunci la bun sfarsit.

A urmat prima sesiune de validare a OUG 64, in luna iunie 2017, cand s-a venit cu o varianta de modificare a legii gazelor, sub motivatia ca este o modificare a OUG 64. Asa cum sustine si Asociatia Energia Inteligenta in cadrul Proiectului Punct si de la capat pe piata de gaze, legea gazelor trebuie in totalitate modificata, dar nu prin eliminarea unor prevederi care pot sa faca functionala o piata in deriva asa cum este piata gazelor din Romania, ci printr-o regandire a tuturor activitatilor astfel incat sa se atinga obiectivul unic: TRANZACTIONAREA CORECTA.

Ce cuprindea documentul supus aprobarii in Parlament:

• Un articol prin care se limita obligatia furnizorilor in regim reglementat sa achizitioneze gaze naturale pe care sa le furnizeze clientilor casnici, in conditii de minimizare a costului resurselor alocate, doar pentru cca. 10% din gazele achizitionate (adica exclusiv pentru gazele din import);
• Introducea contracte reglementate pentru traderii de gaze, in conditiile in care acestia activeaza exclusiv pe piata libera (nereglementata);
• Introducea obligatia infiintarii unui Operator de Masurare (National). O idee excelenta care ar avea multe efecte benefice atat asupra functionarii pietei de gaze, cat si un puternic impact in reducerea costurilor la clientul final, prin eliminarea ingineriilor cantitative care se fac de catre unii operatori, cu umflarea costurilor din facturi. Dar, pentru ca este important sa observam cum o idee buna, dupa ce este lansata este omorata, acest operator urma sa se ocupe de urmarirea masurarii exclusiv a gazelor pentru clientii finali, adica in locul de pe lantul productie-transport-distributie-client final, in care apreciem ca sunt cele mai putine probleme cu respectarea normelor de masurare de pe lantul productie-consum. In acelasi timp aceasta obligatie de infiintare a operatorului se loveste de punerea efectiva in practica de un alt articol care arata ca operatorii pot cesiona serviciul de masurare şi gestiunea datelor masurate unui operator economic. Respectiv, in situatia in care unul sau mai multi operatori nu vor cesiona acest serviciu, lucrurile vor deveni mai incurcate decat sunt in prezent, respective exista posibilitatea sa creasca haosul de pe piata.
• Un alt articol controversat, era obligarea operatorului de transport si sistem de a monta gaz cromatografe in peste 1100 de puncte de masura, pentru a masura puterea calorifica superioara in timp real pana cel tarziu de 31 martie 2018. Aceasta obligatie legislativa era menita sa introduca o afacere de peste 50 mil $, in opinia mea inutila din punct de vedere al imbunatatirii masurarii semnificative a masurarii energiei gazelor, dar cu o crestere a pretului la consumatorul final de pana la 1%;
• Un alt articol controversat era obligarea participantilor la piata de gaze naturale (adica inclusiv clientilor casnici) sa notifice operatorului de transport toate cantitatile contractate. O actiune imposibil de pus in practica,dar care putea accentua haosul.
• Un alt articol controversat era dublarea limitei marjei de profit pentru serviciile de pe piata de gaze naturale, element care ar fi determinat o noua crestere a pretului gazelor la consumatorul final de pana la 1,75 %
• o alta noutate era eliminarea prin efectul legii a BRM din piata si nominalizarea prin lege ca bursa unica OPCOM-ului. Am scris de curand un articol O bursa, doua burse? Nu aceasta este intrebarea! in care explicam pe larg ca functionarea corecta a unei burse este dependenta de cresterea volumului de gaze tranzactionat si a numarului de tranzactii. In acest sens existenta mai multor burse  pe aceeasi piata reduce numarul si volumul de tranzactii, prin divizarea acestora pe mai multe burse. Eliminarea uneia dintre burse in detrimentul celeilalte, prin orice alte masuri in afara punerii lor in concurenta, pentru o perioada determinata, este anormala.

A urmat a doua sesiune de validare a OUG 64, in luna octombrie 2017, dupa respingerea de catre Plenul Camerei Deputatilor a documentului inaintat. Abordare a Comisiei de Industrie si Servicii din Camera Deputatilor, a fost sa pastreze eliminarea cerintelor realizarii unor metodologii privind asigurarea concurentei, nediscriminarii si transparentei din piata de gaze, anulandu-se toate obligatiile concrete pe care furnizorii ar trebui sa le aiba si care sa poata fi ulterior controlate/verificate.

Noul document aducea urmatoarele elemente:

• Se revine asupra eliminarii BRM ca platforma de tranzactionare a gazelor pe piata de gaze din Romania si se stabileste existenta a doua platforme de tranzactionare, una pe piata en gros si este nominalizata OPCOM si alta pe piata en details, unde probabil urmeaza sa activeze BRM. Prin aceasta abordare, inteligenta, se elimina potentiala acuzatie de nationalizare a bursei de gaze, abordarea legiuitorului, aparand de data aceasta, ca fiind ”fireasca” intr-un context nationalist.
• Se stabileste obligatia tranzactionarii prin bursa a 70% din cantitatea furnizata pe piata de gaze, o masura care este inutila in lipsa mecanismelor concurentiale, transparente si nediscriminatorii. Aplicarea mecanismelor prevazute de OUG 64 privind mecanismele concurentiale, transparente si nediscriminatorii, este posibil sa aduca intr-un interval scurt de timp o cantitate ce poate reprezenta mai mult de 70% din gazele tranzactionate, in mod voluntar, pe bursa (conditia este ca si bursa sa evolueze si sa ofere produse pe masura).
• Se elimina ideea infiintarii Operatorului de masurare a gazelor naturale, o idee care ar fi putut determina asigurarea corectitudinii masurarii, realizarea alocarilor de catre o identitate independenta de actorii din piata (fiecare cu interese particulare), determinarea corecta a consumurilor tehnologice (astazi un important mijloc de influentare a profitului) etc.
• Se elimina obligatia montarii de gaz cromatografe la toate punctele de masurare ale operatorului de transport, masura inutila si care ridica pretul gazelor la consumatorii finali.
• Se elimina articolul din proiectul de lege, care obliga participantii la piata de gaze naturale sa notifice operatorului de transport asupra cantitatilor contractate. (Era o metoda imposibil de pus in practica avand in vedere ca asa cum era scris articolul obliga inclusiv clientii casnici sa faca aceste raportari.)
• Se pastreaza limita marita a marjei de profit pentru operatorii de transport, distributie si inmagazinare gaze la 10%

Si aceasta forma a OUG 64 propusa spre aprobare Camerei Deputatilor, care nu mai are nimic din principiile OUG 64 asa cum a  fost ea conceputa de Guvern in anul 2016 si asumata si de actualul Minister al Energiei, a fost respinsa de plenul Parlamentului din octombrie 2017, asigurandu-se astfel continuarea instabilitatii pe piata de gaze.