Previous Story
Cum vrea guvernul sa asigure independenta energetica pe banii consumatorilor romani
Posted On 30 octombrie 2014
Se intampla lucruri extrem de grave in Sistemul Energetic National. Toata reforma dureroasa inceputa in urma cu 10 ani, pentru eficientizarea productiei de energie in speta, este aruncata astazi in aer de masuri populiste, mascate de declaratii de bune intentii, dar care ascund in spate o noua povara pentru consumatorii de energie din Romania. Sub forma unui ajutor de stat trecut prin mecanisme intelese doar de cei care iau decizii, producatorii de energie electrica perdanti, nereformati si ineficienti primesc o noua gura de oxigen pe spinarea celor performanti si a consumatorilor care nu-si pot explica de ce achita factura la energie electrica la unul dintre cele mai ridicate niveluri din Europa.
Am ajuns in faza in care Sistemul Energetic National se apropie cu pasi repezi de implozie, desi autoritatile incearca sa ne convinga de contrariu. Ceea ce se intampla in momentul de fata in piata de energie poate fi inceputul unei anchete care va depasi ca amploare orice alta ancheta desfasurata pana acum in Romania. Energia poate duce la un nou dosar, mult mai complex decat cele care tin de contractele Microsoft sau EADS, pentru simplu motiv ca in ultimii 25 de ani nimeni nu a incercat sa faca cu adevarat ordine in sistem. Ne ferim de vorbe mari, dar nu putem sa nu remarcam ceea ce se intampla in aceasta perioada in sistemul energetic si sa nu anticipam efectele unor decizii absolut irationale.
Sa incepem cu inceputul. Aflat ieri in vizita in Valea Jiului, premierul Victor Ponta a declarat ca “Romania are nevoie de productia de energie electrica in termocentrale pentrru a-si putea atinge obiectivul de a fi independenta din punct de vedere energetic“.
Acesta a aratat ca in urma cu doi ani Complexul Energetic Oltenia si Complexul Energetic Hunedoara se aflau in pragul falimentului, Guvernul depunand eforturi mari pentru a putea redresa aceste doua companii de profil si a le mentine, in continuare, pe piata de energie.
“In anul 2012 si Complexul Energetic Oltenia, pe care eu il stiu mai bine – pentru ca e din regiunea pe care eu o reprezint – dar si Complexul Energetic Hunedoara, practic erau in faliment, erau in starea de a fi inchise. Or, din 2012 si pana acum am facut eforturi uriase si facem in continuare pentru ca trebuie sa salvam aceste companii care produc energie termo. Romania are un urias avantaj avand toate tipurile de energie si hidro si nuclear si regenerabile si termo si nu vorbesc aici doar de salvarea locurilor de munca, care sigur e esentiala, vorbesc despre strategia noastra de a fi independenti energetic, or pentru asta avem nevoie de productie de energie termo”, a declarat premierul Victor Ponta.
Suna bine si patriotic. Intrebarea noastra este insa una directa: in ce au constat eforturile uriase facute de guvern pentru salvarea acestor doua companii si cine a suportat si suporta inca lipsa lor de performanta? Nu exista castig fara pierdere, nu-i asa? Important este insa in ce masura castigul atenueaza pierderea si cand va fi eliminata total aceasta din urma?
A trecut neobservata decizia de zilele trecute prin care guvernul faciliteaza accesul garantat in reteaua de electricitate, pentru Complexul Energetic Hunedoara , pentru o putere medie de cel putin 200 MW, la care se adauga servicii de sistem de inca 500 de MW, pana in 2017. Nu este pentru prima data cand se acorda o asemenea facilitate si CE Hunedoara nu a fost singurul beneficiar al pomenii. Anul trecut inclusiv CE Oltenia a beneficiat de asemenea facilitati, care nu au nici o legatura cu piata adevarata, concurentiala.
Marea surpriza este insa alta, despre care nici premierul nici ANRE sau ministri energiei si economiei nu pomenesc. Mai multi producatorii de energie electrica din surse conventionale (carbune si gaze naturale) au fost calificati ca participanti la piata de echilibrare la nivelul puterii instalate si nu la nivelul capacitatii de producere a energiei electrice. Asadar, pe langa CE Hunedoara au intrat in aceasta categorie producatori ca termocentralele Braila, Galati, Borzesti sau Doicesti, asupa carora falimentul planeaza de ani de zile.
Toti acesti producatori, in cazul in care functioneaza, produc o energie electrica la preturi la care nu o poate cumpara nimeni. Si atunci trebuie compensata de undeva aceasta pierdere. Mecanismul este unul foarte complex, accesibil doar cunoscatorilor in momentul de fata. Numai ca acestia refuza sa vorbeasca. O vom face noi cu argumente convingatoare si cu riscurile asumate.
Primii care au cazut in capcana deciziilor guvernamentale sunt producatorii de energie regenerabila, din surse eoliene si fotovoltaice, carora dupa ce li s-au redus numarul de certificate verzi li se pune in carca si o mare parte din dezechilibrul din sistem. Departe de noi gandul de a pleda in orb pentru energia regenerabila. Dar, de data asta trebuie s-o facem deschis. De ce? Pentru simplu motiv ca sprijinul acordat mascat producatorilor nerentabili (cum sunt cei amintiti mai sus) este revoltator. In loc sa contribuie la rentabilizarea lor, mai ales ca acolo sunt echipe manageriale responsabile de asta, guvernul prefera sa-i intretina prin perfuzii. Or, aceste perfuzii se resimt direct in buzunarul altor producatori si mai ales in cel al consumatorilor romani.
Amintim doar ca participarea centralelor pe carbune sau gaze la piata de echilibrare, dupa cum este reglementat acum, presupune un sprijin situat intre 48 si 58 lei/MW putere instalata, in conditiile in care din aceasta putere functioneaza o mica parte, sau chiar deloc. Numai in cazul Complexului Energetic Hunedoara, care functioneaza pe hartie ca putere instala cu 6 grupuri (unul a disparut deja) calificarea ca participant la piata de echilibrare echivaleaza cu incasarea unor sume importante de bani, fara ca acesta sa produca macar.La cat i se calculeaza ajutorul de stat in aceste conditii? Pentru ca lucrurile sunt ceva mai complexe va anuntam ca in numerele noastre viitoare vom incerca sa explicam si mecansimul prin care aceste decizii distrug, sau ameninta intreg sistemul energetic national.
El a aratat ca prin masurile luate de Guvern se doreste ca aceste complexe energetice sa aiba o perspectiva clara de viitor, dar si in ceea ce priveste retehnologizarea lor cu scopul de a se incadra in costuri de productie competitive. ‘Nu o sa fie niciodata pretul la energia produsa la Hunedoara egal cu pretul de la morisca de vant din Dobrogea. E logic! E imposibil sa vrei asa ceva! Dar sa reusesti sa pastrezi un loc pe piata pentru toate cele patru tipuri de energie din punctul meu de vedere este un obiectiv fundamental pentru independenta energetica a Romaniei’, a conchis premierul Victor Ponta.
Premierul Victor Ponta, insotit de ministrul Economiei, Constantin Nita, si de ministrul delegat pentru Energie, Razvan Nicolescu, a vizitat joi mai multe obiective economice importante din judetul Hunedoara, intre care ArcelorMittal Hunedoara si Complexul Energetic Hunedoara.
Abia acum se apropie funia de par. Acum va trebui cautat Jean Constantinescu si repus in situatia de a reorganiza ANRE-ul care sub conducerea lui Opris a reusit dezechibrarea pietii de energie astfel incat aceasta a devenit COMPLECT NECOMPETITIVA . Concurenta intre HIDROEKLECTRICA si COMPLEXUL OLTENHIA este o aberatie . PIATA DE ENERGIE TRTEBUIE REGLEMENTATA ASTFEL INCAT COCURENTA SA FIE GENERATA DE CAPACITATEA MANAGERIALA SI NU DE AVANTAJELE NATURALE
IATA DECE IN ENERGIE CRESC TARIFELE !!!
DACA IULIAN IANCU S-AR HOTARA SA ACTIONEZE SE POATE REZOLVA CRIZA …
Aveți fler mirosind un pericol mare și o minciună, o POANTĂ.
Decizia guvernului e irațională pentru interesul național dar utilă interesului de partid. Minerii sunt utili la vot că pot fi mai ușor mințiți. Reorganizarea doar a pus gunoiul sub preș și acum a început să pută.
Nu vă faceți iluzii cu IULIAN IANCU ca a fost la baza legii 220 și e înregimentat la PONTA
Vad ca toata lumea e obsedata de politica zilele astea 🙂
Ce nu stie multe lume si la noi si in restul europei e ca aceste decizii de a inchide sau nu termocentrale s-au luat acum un deceniu iar in cazul Romaniei in 2007 odata cu aderarea la UE.
Large Combustion Plant Directive (LCPD, 2001/80/EC) .
In mare directiva impune limite de poluare forte dure care practic obliga termocentralele vechi sa-si creasca eficieneta plus instalarea de diverse solutii pentru a limita nivelul de praf , SO2 si NOx-uri eliberate in atmosfera.
In caz contrar tremocentralele se vor inchide dupa 20.000 ore de functionare din 2007 (2.2 ani de functionare continua ) sau la finalul anului 2015.
Deci decizia de a pastra aceste termocentrale a fost luata de mult. Am ales sa inchidem 11680.3 MWth (Rated thermal input) si sa pastram restul ( nu am gasit date pt “restul”). In mare s-a decis inchiderea de grupuri din termocentrale si nu termocentrale cu totul. Nu cred ca a fost vre-o termocentrala care sa treaca fara investitii de aceste norme.
Si normal ca a fost nevoie de bani si pentru a evita falimetul si pt investiti care s-au pompat prin diverse metode cum e si cea prezentata in articol.
Eu personal cred ca decizia luata si mentinuta de toate guvernele de pana acum este corecta chiar daca afecteaza piata libera in acesta perioada. E totusi posibil ca la final de 2015 sa inchidem mai multe termocentrale daca nu s-au rezolvat probleme dar asta ramane de vazut.
Ca idee in UK unde avem o piata libera jucatori din piata au ales sa inchida cam tot ce era vechi (~11000MW) cu mici exceptii si au consumat deja toate ore alocate. Rezutatul : cel mai mare pret din europa cu presiuni foarte mari si pe pretul gazelor naturale principalul inlocuitor al termocentralelor pe carbuni iar aceasta situatie nu se va schimba in urmatori 5 ani (asta reiese din raportele date de echivalentul Transelectrica in UK ).
Cand e vorba de capacitate de baza nu trebuie lasata piata sa decida pentru ca de fiecare data va alege profit nu stabilitate si siguranta.
Eu cred ca dupa 2015 aceste termocentrale care le injuram acum ca ne pun la plata vor fi si rentabile si vor avea si unde sa vanda. Venici Bulgari vor inchide mai mult decat si-au propus. Chiar ieri a aparut stirea ca CEZ va inchide temporar la 1 jan 2015 termocentrala Varna de 1260MW unde trebuia sa faca investiti pentru a mentine jumate din capacitate. Probabil va fi inchisa de tot.
Legat de export si de ce zic eu ca aceste termocentrale au un viitor :
In unul din articole mai vechi se vorbea si de capacitate limitata de export a Romaniei undeva la 1500MW. Aceasta valoare apare si pe site-ul Transelectrica dar mai apare si “valori maxime negarantate” pentru acesta iarna: export 2700MW / import 2300MW . Din ce stiu eu sunt multe statii de transformare inca in proces de retehnologizare si banuesc ca de aici vine acel “negarantate”.
Eu cred ca dupa 2016 capacitatea de export a Romaniei va fi undeva mai aproape de 4000MW:
– 2700W negarantati in acest moment si probabil mai sunt capacitati inchise
– o linie noua dubla cu Serbia care in final ne va da acces la piata Italiana : Serbia a aprobat recent fonduri care sunt sustinute si cu bani Europeni pentru legatura cu Romania, legaturi noi cu Muntenegu , iar Muntenegu a inceput anu acesta contructia unui cablu submarin de 1000MW cu Italia care era in plan de multa vreme
-o linie noua cu Ungraria care sa
-o linie noua cu Moldova
Si normal ca principal exportator de elctricitate in Europa de est (sper eu ca vom fi) vom avea un pret mai stabil si ne rezolva si independeta energetica.