Marii consumatori industriali joaca gresit: cine se scuza se acuza!

La numai cateva zile dupa decizia ministerului Economiei de a aproba schema de sprijin pentru 14 companii mari consumatoare de energie electrica, in ceea ce priveste achizitionarea de certificate verzi, s-au trezit o gramada de specialisti care incearca sa demonstreze ca respectiva schema favorizeaza in mod special companiile din Romania cu capital strain: rusii de la Alro, francezii de la Lafarge, indienii de la Arcelor, grecii din industria sticlei etc, fara a se preciza ca in schema de sprijin ar intra in realitate circa 300 de companii, inclusiv cele cu capital autohton. Mai departe, panica se generalizeaza in conditiile in care scutirea de la plata certificatelor verzi a marilor consumatori se va reflecta direct in factura platita de consumatorii casnici, obligati sa suporte sprijinul acordat consumatorilor industriali. Ca de obicei, adevarul este undeva la mijloc.

In tarile europene dezvoltate din punct de vedere economic factura la utilitati a fost dintotdeauna mai mare pentru consumatorii casnici, prin comparatie cu cei industriali. Exista explicatii pentru aceasta situatie, care tin in primul rand de pozitia producatorilor de energie. E ca la piata, cand cineva iti cumpara o cantitate mai mare de produse, vanzatorul iti face un discount. In Romania a fost, si este, exact invers: cine consuma mai mult trebuie sa plateasca mai mult. O anomalie sesizata de Comisia Europeana inclusiv in privinta contractelor Hidroelectrica cu baietii destepti din energie. Lucrurile s-au schimbat intre timp. Producatorii de energie nu au unde sa vanda, consumatorii mari sunt din ce in ce mai putini, consumatorii casnici isi cresc eficienta energetica, iar Autoritatea de reglementare cauta cu disperare un echilibru intre toti acesti actori.

Pe buna dreptate si in conformitate cu ceea ce au facut si alte tari europene dezvoltate, Romania a acceptat o schema de sprijin pentru marii consumatori industriali, in ceea ce priveste achizitionarea de certificate verzi, astfel incat acestia sa-si reduca povara costurilor cu pana la 85% din necesarul de certificate. In mod normal, schema de sprijin trebuia sa intre in vigoare inca de la 1 ianuarie si sa cuprinda toti cei peste 300 consumatori industriali calificati de principiu in aceasta schema. Suntem la jumatatea anului si avem aprobari doar pentru 14 consumatori. Ceva nu e in regula.

Pe de alta parte, sub tirul acuzatiilor amintite la inceputul articolului nostru,  Asociatia Marilor Consumatori Industriali de Energie (ABIEC) incearca sa ne convinga cu orice pret ca

” exceptarea companiilor industriale de la plata unei parti din suprataxele pentru electricitate sprijina competitivitatea industriei din România, pozitia sa la nivel international, precum si peste 1,5 milioane de locuri de munca, la nivel local.

Aceasta exceptare vine intr-un context european mai amplu, care vizeaza sprijinirea industriei din Europa, fiind o recunoastere a faptului ca toate tarile din Uniunea Europeana (UE) iau masuri pentru consolidarea propriilor industrii, inclusiv tari dezvoltate precum Germania si Franta.”

De ce mai era nevoie de o asemenea explicatie, atata vreme cat decizia de exceptare a companiilor industriale de la o parte din costurile cu energia regenerabila a fost luata inca de anul trecut si asumata de catre guvernul Romaniei? Mai important decat schema de sprijin este cine se incadreaza in regulile stabilite si ce obligatii are de indeplinit. Tocmai din aceste considerente, Energy-Center isi propune sa urmareasca indeplinirea obligatiilor companiilor intrate in schema de sprijin, care trebuiesc urmarite de aici incolo. Nu de justificari avem nevoie, ci de respectarea obligatiilor asumate atunci cand ai primit anumite facilitati. Vi le reamintim, cu rezerva ca, peste un an sau mai multi, putini vor tine cont de ele.

Companiile industriale exceptate de la plata unei parti a certificatelor verzi vor returna ajutorul de stat daca pe parcursul schemei de sprijin, de 10 ani, nu mai indeplinesc conditiile de eligibilitate. Guvernul a adoptat, pe 11 iunie 2014, HG nr. 495 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat privind exceptarea unor categorii de consumatori finali de la aplicarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie.

Respectiva schema a fost elaborata in conformitate cu Orientarile privind ajutoarele pentru protectia mediului si energie pentru perioada 2014 — 2020, adoptate de Comisia Europeana in luna aprilie 2014, care prevad ca, pentru a evita ca intreprinderile afectate in mod deosebit de finantarea sprijinului acordat energiei din surse regenerabile sa fie plasate intr-o situatie concurentiala dificila, este necesara exceptarea partiala de la suportarea costurilor suplimentare, pentru a evita relocarea acestora, se explica in nota de fundamentare.

Schema de ajutor de stat instituita prin HG nr. 495/2014 se aplica pe o durata de 10 ani, incepand de la 1 decembrie 2014. Exceptarea de la plata certificatelor verzi variaza intre 85% si 40% si se realizeaza diferentiat, in functie de ponderea costurilor cu energia ale respectivelor companii din totalul costurilor.

Schema de ajutor de stat prevede criterii de eligibilitate pentru exceptare suplimentare fata de cele prevazute de orientari, respectiv punerea in aplicare, pe baza auditurilor energetice, a unor masuri de crestere a eficientei energetice, mentinerea locurilor de munca pe durata schemei, precum si nedisponibilizarea pe respectiva perioada a mai mult de 25% din numarul angajatilor, incheierea de parteneriate cu institutiile de invatamant pentru cresterea pregatirii profesionale si atragerea de personal calificat.

Potrivit proiectului de HG initiat de Ministerul Economiei, prin care se urmareste modificarea HG 495/2014, companiile trebuie sa depuna in fiecare an o documentatie din care sa reiasa ca inca sunt eligibile.
Documentatia trebuie depusa de beneficiari pana la data de 31 mai a fiecarui an si va contine certificatul de atestare fiscala privind indeplinirea obligatiilor de plata catre bugetul general consolidat al statului si catre bugetele locale; evolutia numarului de personal, respectiv o adeverinta emisa de ITM (in baza raportarii statistice lunare transmisa catre ITM) din care sa rezulte numarul de angajati sau extras din Registrul General de evidenta al salariatilor (REVISAL), valabila pentru luna decembrie a anului anterior anului monitorizarii schemei; lista cu parteneriatele cu institutiile de invatamant si/sau contractele incheiate cu acestea, aflate in derulare, pentru realizarea de specializari in domeniul de activitate precum scoli profesionale, calificare la locul de munca, burse de studii etc. sau/si lista cu sponsorizari pentru dotari de laboratoare din invatamantul liceal si universitar sau/si lista cu programele de pregatire profesionala pentru elevi si profesori.

De asemenea, mai este necesara depunerea unui document din care sa reiasa modul de calcul al electro-intensitatii, impreuna cu situatiile financiare pe ultimii trei ani anteriori, precum si raportul de audit energetic ce evidentiaza situatia intreprinderii din perspectiva eficientei energetice, masurile recomandate de auditorul energetic pentru a fi implementate de intreprindere, masurile asumate de intreprindere si stadiul implementarii masurilor de eficienta energetica asumate, dupa caz.

“Daca in cursul monitorizarii se constata inregistrarea unui excedent al ajutorului de stat acordat prin exceptare fata de procentele prevazute la art. 2, alin. (4) din HG nr. 495/2014, Ministerul Economiei ia masurile necesare ca respectivul ajutor excedentar sa fie rambursat inainte de data de 1 iulie a anului urmator inregistrarii excedentului. Excedentul se considera inregistrat daca intreprinderea nu se mai incadreaza in procentul de exceptare prevazut in acordul pentru exceptare emis de Ministerul Economiei, respectiv daca acest procent este mai mic decat cel mentionat in acordul pentru exceptare’, se arata in proiectul Ghidului de exceptare.
Criteriile de eligibilitate nu se mai considera indeplinite pe perioada de valabilitate a acordului pentru exceptare in cazul in care se constata ca beneficiarul nu mai indeplineste criteriul de electro-intensitate; inregistreaza debite restante la bugetul de stat si la bugetele locale; nu a pus in aplicare masurile de eficienta energetica asumate; a disponibilizat mai mult de 25% din numarul de salariati de la momentul calificarii in schema de ajutor de stat; nu mai are in derulare parteneriate si/sau contracte cu institutiile de invatamant si/sau sponsorizari si/sau programe de pregatire profesionala pentru elevi si profesori.
“Atentie: neindeplinirea, pentru oricare an pe durata schemei de ajutor de stat, a unuia din criteriile de eligibilitate determina aplicarea masurilor necesare in vederea recuperarii ajutorului de stat calculat din momentul in care intreprinderea nu a mai indeplinit criteriul/criteriile de eligibilitate’