Pe ce se bazeaza cei ce afirma ca pretul energiei electrice se va dubla in urmatorii 20-30 de ani?

Din stufarisul noii strategii energetice, putinele lucruri care au fost scoase in evidenta sunt legate de cresterea tarifelor la energia electrica cu pana la 100%, in urmatorii 20-30 de ani, respectiv faptul ca Romania va pune un accent deosebit pe energia regenerabila si energia produsa din surse nucleare. Dintre cei ce s-au grabit sa anunte socul in factura de energie pentru urmatorii ani, nimeni nu s-a gandit ca aceasta previziune absolut matematica se leaga de o estimare e evolutiei consumului, precum si de un necesar de investitii enorm, da care sistemul energetic national are nevoie presanta. Cu toate acestea, a te hazarda sa afirmi ca estimarea se va transforma curand in certitudine este o lipsa totala de profesionalism si viziune. Sigur, energia electrica nu va fi niciodata ieftina, cu atat mai mult cu cat se pare ca ea va fi definitorie in structura de consum a generatiilor urmatoare. Dar, intr-o piata concurentiala si fara preturi reglementate, orice anticipare de acest gen este o absurditate, sau, mai bine zis, o gogorita menita sa vanda informatia.

Sigur, asemenea anticipatii nu sunt specifice doar Romaniei. Pretul energiei, gazelor, titeiului etc, ramane in continuare in zona speculatiilor, si nu dezinteresat. Dimpotriva. Ca dovada, in contraparte cu anticipatiile strategiei energetice a Romaniei privind pretul energiei electrice peste 30 de ani, am aminti ca, de curand, inclusiv Banca Mondiala previziona ca preturile energiei pe plan global ar urma sa urce cu aproape 25% in 2017. Pai, daca la diferenta de un an am putea asista la o asemenea crestere, de ce ne-ar mira ca peste 30 de ani sa avem un salt de 100% la preturile energiei? Orice este posibil. Intrebarea este insa alta: in conditiile dezvoltarii galopante a industriei regenerabilelor si a nuclearului, de ce cand vorbim de preturile la energie ne referim insistent la titei?

Anul viitor, cotatia barilului de titei se va situa in medie la 55 de dolari, fata de 53 de dolari estimata anterior de Banca Mondiala, in urma deciziei statelor producatoare de a limita productia. In septembrie, Organizatia Statelor Exportatoare de Petrol a convenit, pentru prima data in ultimii opt ani, sa-si reduca productia de petrol cu 700.000 de barili pe zi (bpd), pâna la 32,5 – 33 milioane de barili pe zi. OPEC estimeaza ca productia sa actuala se situeaza la 33,24 milioane bpd.

De la mijlocul lui 2014, cotatia barilului de petrol s-a injumatatit din cauza supraproductiei. Anul acesta, cotatia barilului de titei se va situa in medie la 43 de dolari, previzioneaza Banca Mondiala.

”Ne asteptam anul viitor la o crestere solida a preturilor energiei, in special la titei. Totusi, exista incertitudini considerabile, asteptam detaliile si implementarea acordului OPEC, care va afecta pietele”, a declarat economistul Bancii Mondiale, John Baffes.Pretul petrolului, al gazelor naturale si al carbunelui ar urma sa urce cu aproape 25% anul viitor, pe fondul redresarii preturilor la materiile prime pe plan global, se arata in raportul Bancii Mondiale.

Interesant este ca pe fondul discutiei legate de promovarea unor anumite forme de producere a energiei in detrimentul altora mai constatam ca pretul energiei electrice, cel putin in Europa, este la unul dintre cele mai scazute niveluri inregistrate vreodata. In Germania, de pilda, pretul energiei s-a prabusit de la circa 51 euro/MWh la 21 euro/MWh, situatie care pune in dificultate cele mai mari companii de profil. Se intampla si in Franta si in Italia sau Marea Britanie, dar si in Romania, unde, de la aparitia energiei verzi in sistem pretul in piata angro a scazut cu aproximativ 33% in doar doi-trei ani. De la o medie de 270 lei/MWh, in 2012, s-a ajuns in piata angro la o medie de 150 lei/MWh, cu oscilatii nesemnificative. Cert este ca un nivel de 34-35 de euro/MWh, in piata angro, ne pune in pozitia de a nu fi competitivi cu pietele in care suntem cuplati. Evident ca, in aceste conditii, a anticipatie de pret de circa 80-82 euro/MWh, peste 30 de ani, da frisoane multora. In realitate nu este nici o scofala. Nimeni nu poate face o anticipatie de pret nici macar de la an la an, daramite de acum peste 30 de ani.

Deocamdata, datele existente arata ca, de pilda, bucurestenii platesc preturi mici la energie in comparatie cu locuitorii din majoritatea capitalelor europene. Cu toate acestea, facturile la curent sunt extrem de impovaratoare pentru romani, raportat la castigurile lor. Conform unui studiu al companiei finlandeze Vaasa EFT, realizat in colaborare cu autoritatile de reglementare in energie si utilitati publice din Austria si Ungaria, reiese ca bucurestenii au platit, in medie, in octombrie 2016, 11,91 eurocenti/KWh. Curent mai ieftin exista doar in Tallin (capitala Estoniei – 10,98 eurocenti/KWh), Sofia (capitala Bulgariei – 10,56 eurocenti/KWh) si Belgrad (capitala Serbiei – 6,79 eurocenti/KWh). La polul opus, cele mai mari preturi sunt practicate in Copenhaga (capitala Danemarcei – 31,73 eurocenti/KWh) si Berlin (capitala Germaniei – 30,38 eurocenti/KWh). In plus, in cazul Bucurestiului, costul efectiv al energiei electrice reprezinta doar 32% din pretul final. Restul inseamna costuri de transport, dar si taxe, printre care se numara TVA, contravaloarea pentru certificatele verzi, accizele si contributia pentru cogenerare. O situatie mai proasta o au locuitorii din Varsovia (capitala Poloniei – 26,49 eurocenti/KWh), Madrid (capitala Spaniei – 26,96 eurocenti/KWh), Praga (capitala Cehiei – 29,13 eurocenti/KWh), Berlin (capitala Germaniei – 29,44 eurocenti/KWh) si Lisabona (capitala Portugaliei – 29,94 eurocenti/KWh). Din punct de vedere al puterii de cumparare, cele mai accesibile facturi de electricitate erau, in octombrie 2016, in Helsinki (echivalentul a 11,06 eurocenti/KWh), Stockholm (13,09 eurocenti/KWh) si Tallinn (15,08 eurocenti/KWh). Media europeana se situa luna trecuta la 20,38 eurocenti/KWh.