Romgaz a luat o decizie inspirata: o noua centrala electrica la Iernut este in beneficiul sistemului energetic si al economiei nationale

S-au spus vrute si nevrute despre decizia Romgaz de a investi peste 300 de milioane de euro intr-o noua centrala electrica la Iernut, cu o putere instalata de 400 de MW. Ba ca firmele castigatoare ale licitatiei pentru constructia noii centrale (Duro Felguera si Romelectro) ar avea niste pete in istoria lor, ba ca gazele din productia interna nu vor mai ajunge mai mult de 10 ani, ba ca pretul gazelor ar putea creste astfel incat pretul energiei sa fie unul nesustenabil, ba ca deja avem un surplus de energie in piata iar capacitatea instalata a Romaniei este deja una excedentara. Bazaconii, vorba poetului (Marin Sorescu), caci prea putini stiu despre ce este vorba in propozitie. Investitia Romgaz intr-o noua centrala electrica la Iernut este, pe de o parte una inspirata din punct de vedere economic, iar, pe de alta parte una mai mult decat necesara. Sa aducem doar cateva argumente in sprijinul afirmatiilor noastre.

In sectorul energetic de generare din Romania, in ultimii 25 de ani, singura investitie noua a fost cea a OMV Petrom, care a pompat 500 de milioane de euro in centrala de 800 de MW de la Brazi, centrala care functioneaza la cel mai ridicat randament posibil, in ciclu combinat cu turbine de gaze, la fel ca in cazul viitoarei centrale de la Iernut. Este foarte adevarat, Petrom a beneficiat la vremea respectiva de un avantaj din partea guvernului roman, in sensul in care gazele consumate putea proveni exclusiv din productia Petrom, fara a se recurge la cosul de gaze (la vremea respectiva gazele din import erau undeva la 500 dolari/1000 mc). In cazul Iernut, aceasta problema dispare din start, pe de o parte pentru ca pretul gazelor din import este convergent cu cel al gazelor din productia interna, iar pe de alta parte pentru ca Romgaz a ajuns in situatia in care nu prea are unde isi vinde intreaga productie, fiind nevoit sa reduca activitatea de la unele sonde.

Trebuie sa mai spunem ca centrala Petrom de la Brazi nu a adus prea multe beneficii companiei, in ciuda randamentelor ei ridicate, pe fondul scaderii pretului energiei electrice. Numai ca intre centrala de la Brazi si cea pe care o va realiza Romgaz la Iernut exista niste diferente majore. La Brazi exista doua gruprui mari de cate 400 de MW, care au o flexibilitate relativ redusa in functionare si mai ales in sistemul de echilibrare. In schimb, Centrala de la Iernut va avea grupuri de circa 50 de MW, cu o flexibilitate extrem de ridicata in sistemul de echilibrare si al pietei de electricitate din Romania. Pe fondul asigurarii dezechilibrelor din sistem, accentuate de fluctuatiile energiei verzi, centrala de la Iernut s-ar putea sa elimine alti competitori din piata, mult mai costisitori. Sigur, acest lucru nu poate fi inghitit usor.

Cel mai important lucru insa, despre care nu stim de ce Romgaz nu a pomenit nimic, este faptul ca actuala centrala de la Iernut are aviz de functionare pana in anul 2020. Cu alte cuvinte, daca nu se investeste rapid intr-o noua centrala, mult mai performanta, cea existenta se transforma in trei ani intr-un morman de fiare vechi. Isi poate permite sistemul energetic sau economia Romaniei acest lucru? Tocmai din acest motiv termenul de finalizare a noii centrale este de 36 de luni, caci o asemenea investitie nu se face peste noapte. Pe de alta parte, avantajele date de existenta unei infrastructuri si racordarea la utilitati pe platforma de la Iernut sunt un alt argument pro investitie. Nu in ultimul rand, finantarea proiectului se realizeaza din surse proprii si surse din fonduri PNI (Planul National de Investitii), conform HG 1096/2013 actualizata”. De ce am gasi pricina investitiei in aceste conditii?

.”Una din directiile strategice ale Romgaz este consolidarea pozitiei pe pietele de furnizare a energiei. Astfel, in domeniul de producere a energiei electrice, realizarea acestui proiect de investitii are ca scop eficientizarea activitatii prin: cresterea randamentului CTE Iernut la minim 56%, incadrarea in cerintele de mediu (emisii NOx, CO2) si marirea sigurantei de exploatare”, se precizeaza in comunicatul Romgaz remis Bursei de Valori. Obiectul contractului il reprezinta realizarea proiectului “la cheie”, respectiv proiectare, livrare echipamente, executie lucrari si punere in functiune.Termenul de finalizare a lucrarilor este 36 luni de la data intrarii in vigoare a contractului. Contractul intra in vigoare in 5 zile lucratoare de la data aprobarii dosarului de finantare din fondurile PNI. Valoarea estimata a contractului este (exclusiv TVA) este 268.836.329,82 euro (peste 332,2 milioane euro cu TVA). Conform informatiilor furnizate EVZ, noua centrala va avea o capacitate de 400 MW si va fi ridicata pe amplasamentul actualei centrale.

Romgaz a preluat centrala Iernut in anul 2013 de la Electrocentrale Bucuresti, in contul unei datorii de 653 de milioane de lei. Aceasta are in prezent o capacitate de 800 MW, dar din cauza uzurii echipamentelor, instalate prin anii 50, poate functiona maxim cu 600 MW. Duro Felguera este o companie spaniola specializata in contractarea de proiecte industriale la cheie. Romelectro este un grup de firme românesti de inginerie si montaj in sectorul energetic.

Cam acestea ar fi datele tehnice si cele care motiveaza investitia Romgaz. Inca odata, Romgaz are in vedere acest proiect de mai multa vreme si situatia actuala din piata este cat se poate de favorabila pentru demararea investitiei. Vom reveni si cu alte argumente favorabile deciziei Romgaz, in perioada urmatoare. Pana atunci insa, prezentam punctul de vedere al celor doua companii implicate in realizarea proiectului de la Iernut, ca reactie la articolele aparute in presa dupa castigarea licitatiei:

“Asocierea Duro Felguera – Romelectro reitereaza la rândul ei comunicatul facut de SNGN Romgaz SA privind construirea grupurilor energetice ce utilizeaza gazele naturale la termocentrala Ludus – Iernut (judetul Mures), cel mai nou si performant producator de energie electrica din Transilvania. Asocierea a câstigat licitatia internationala privind executarea la cheie a proiectului ˮDezvoltarea Centralei Termoelectrice (CTE) Iernut prin constructia unei centrale termoelectrice noi, cu ciclu combinat cu turbine cu gazeˮ.

 “Suntem bucurosi ca reușim sa fim parte a unui amplu proiect in domeniul energetic, probabil cel mai important in producerea energiei derulat de o companie de stat in ultimii 10 ani. Demonstram, inca o data, ca firmele românești au capacitatea de a se implica in programe complexe, cu participare internaționala, unde iși pot valorifica nivelul ridicat de expertiza si competitivitate. Alaturi de partenerii nostri, Duro Felguera, specialistii Grupului Romelectro vor construi la Iernut cel mai nou si mai modern grup de producere a energiei pe gaze naturale din România, in ciclu combinat. Astfel, Transilvania, o zona mai saraca in producerea de energie va avea un producator nou, care va asigura energia electrica in zona, la parametri superiori de eficiența și siguranța si cu respectarea cerințelor de mediu”, a declarat directorul general al Grupului Romelectro, Domnul Cristian Secosan.

 “Suntem incântati ca Divizia Energie a Duro Felguera (DF Energy) a câstigat primul sau mare contract in Europa de Est. România reprezinta o oportunitate excelenta pentru DF Energy pentru a se extinde si consolida pe o piața promițatoare, complementara celei tradiționale pentru noi, cea a Americii Latine”, a declarat, la rândul lor reprezentanții Duro Fulguera. Proiectul, in valoare de aproape 270 milioane de euro, va asigura cresterea randamentului CTE Iernut la minim 56%, respectarea conditionalitatilor de mediu prin limitarea emisiilor de gaze cu efect de sera la nivelurile legale si marirea sigurantei de exploatare a termocentralei.

Contractul prevede construirea a doua grupuri energetice noi, in ciclu combinat si o putere instalata totala de 430 MW, la termocentrala Ludus – Iernut, ce apartine celui mai mare producator intern de gaze naturale, SNGN Romgaz SA. Proiectul este prevazut sa inceapa in luna ianuarie 2017 si va avea o perioada de implementare de 36 de luni”.