Sărbătorile pascale vin cu emoții la adresa funcționării sistemului energetic

Consumul de energie electrică în România depășește constant nivelul de 8.000 de MW (îndeosebii la orele de vârf de consum), la o producție care cu greu atinge 6.000 de MW. Evident, în aceste condiții România este importator net de energie, iar prețul este pe un trend crescător. Conform prognozelor meteorologilor, din 17 ianuarie temperaturile ar urma să crească la nivelul întregii țări, ceea ce ar da un respire sistemului energetic pe partea de generare, unde resursele se apropie de epuizare.

Interesant este că peste vreo două luni de zile să asistăm la o întoacere la 180 de grade a situației de acum, în sensul în care să ajungem la un consum extrem de redus și la o producție mult peste ceea ce poate absorbi sistemul. Această perspectivă a fost intens dezbătută la ”Ziua Energiei, Brașov 2025”, unde s-a plecat de la conjuncture în care Paștele Catolic este sărbătorit odată cu cel ortodox. Se anticipează că în duminica respective consumul de energies ă scadă sub 4.000 de MW, în timp ce producția din regenarabile să atingă niveluri foarte ridicate (energie fotovoltaică și energie eoliană) aistând astfel la un excedent pe care sistemul nu ar avea cum să-l gestioneze.

O situație asemănătoare s-a înregistrat anul trecut de Paștele Catolic, cân consumul a fost de 3.980 MW, acesta fiind cel mai mic consum întregistrat de România începând din 2016. Mai în glumă mai în serios, primvicepreședintele Patres, Martin Moise se întreba ce măsuri va putea lua România într-o asemenea situație? Anul trecut, prețul energiei în piața pentru ziua următoare (de Paștele Catolic) a atins recorduri negative, iar în piața de echilibrare prețurile au fost cu minus 10.000 lei/MWh. Dispecerul Energetic Național a fost nevoit să dispună oprirea mai multor capacități de producție, îndeosebi parcuri fotovoltaice. Ce se va întâmpla în acest an când sărbătoarea Paștelui coincide?

Martin Moise a explicat ce s-a întâmplat de Paștele catolic anul trecut: sistemul energetic a fost pe surplus, progonoza de producție a fost mai mică decât producția, iar exedentul la nivel de sistem a ajuns la 200 MW, adică 5% dacă ne raportăm la cei 4.000 MW, ceea ce a dus la prețuri de minus 10.000 de lei/MWh în echilibrare. Un alt record negativ de consum a fost marcat anul trecut în duminica Floriilor, când s-a coborât la 3.636 MW.

Prezent la Conferința amintită, directorul DEN, Virgiliu Ivan a recunoscut că în 2024 am trecut printr-o situație dificilă (ne-a trecut glonțul pe la ureche), motiv pentru care Dispecerul face deja pregătirile necesare pentru a se lua măsuri pentru zilele de Paște, la nivel european și, bineînțeles, și în România. Nu știm care sunt aceste măsuri, dar directorul Virgiliu Ivan a lăsat să se înțeleagă, mai în glumă, mai în serios, că ar prefera ca de Paște să fie zile cu temperaturi mai scăzute astfel încât să crească consumul de energie, nu să scadă!

România nu este singura țară îngrijorată de o asemenea situație. Și grecii își pun problema de a reduce producția la instalațiile SRE (energie regenerabilă acolo unde este fezabilă din punct de vedere tehnic. Există riscul să nu fie posibilă echilibrarea ofertei cu cererea și posibilitatea supraîncărcării rețelei. Pe de altă parte nu se poate pune bază pe exporturi pentru a ajuta la gestionarea oricărei producții de SRE în exces, deoarece este puțin probabil să se poate exporta cantități semnificative de energie electrică în perioada sărbătorilor de Paște, scrie presa din Grecia.

Ministerul Energiei din Grecia își propune să impună măsuri de reducere a SRE în rețeaua de distribuție din 10 aprilie, cu mai mult de o săptămână înainte de Duminica Paștelui, pe 20 aprilie. Reducerile SRE sunt în prezent posibile din punct de vedere tehnic la toate unitățile SRE conectate la rețeaua operatorului de rețea electrică, precum și la scară mică la cele care sunt conectate la rețeaua operatorului de distribuție.