Amenintata cu procese in instanta, Autoritatea de reglementare in energie indulceste normele metodologice de aplicare a Ordonantei 114. Tot degeaba.

Nici o institutie din Romania, cu pretentii de independenta fata de deciziile politice, nu si-ar dori sa fie in pielea Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE). Prevederile Ordonantei 114/2018, care elimina radical orice bruma de competitivitate, transparenta si nediscriminare in pietele de energie electrica si gaze naturale, trebuiesc “adaptate” de catre ANRE astfel incat efectele ordonantei amintite sa nu arunce in aer tot ce s-a construit pana acum. Spuneam intr-una din analizele noastre precedente ca exista discutii intense, adeseori fara nici o transparenta, intre reprezentantii ANRE si cei ai companiilor din energie si gaze in vederea diminuarii efectelor negative induse in piata de OG 114. Din pacate, asa cum am banuit, fiecare isi urmareste propriile interese si nu cel general.

Pe acest fond apar tot mai multe luari de pozitie, aproape exclusiv din partea companiilor romanesti, care lasa sa se inteleaga ca urmeaza a da in judecata autoritatile pentru haosul creat in sistem. Facem precizarea ca cel putin la nivel declarativ unul dintre scopurile OG 114 era acela de a taia apetitul la profit al multinationalelor din Romania, respectiv de a crea un avantaj pentru consumatorii romani de energie electrica si gaze naturale. Paradoxal, OG 114 favorizeaza tocmai multinationalele care activeaza in domeniu si, in acelasi timp, creeaza iluzia falsa ca romanii vor plati mai putin pentru energia si gazele produse in tara. De altfel, facturile din luna ianuarie infirma total aceasta din urma ipoteza. Mai mult, companiile romanesti care activeaza in piata de energie si piata de gaze sunt cele mai afectate de aplicarea OG 114. ANRE stie acest lucru dar nu are cum sa repare ceva, caci independenta Autoritatii a disparut demult.

Directorii celor mai performante companii energetice romanesti au iesit din tacerea de pana acum si au recunoscut cat se poate de clar si pe baza de cifre ca aplicarea Ordonantei 114 da peste cap intreaga constructie de pana acum, avand efecte negative atat asupra cifrei de afaceri, cat si a profitabilitatii sau investitiilor. Adrian Volintiru, directorul general al Romgaz, spune ca “din cauza plafonarii pretului la gaze la 68 lei/MWh, estimam  un impact de minus 20-25% al cifrei de afaceri in acest an (indicator care a fost 4,9 miliarde de lei anul trecut). De asemenea estimam o scadere cu acelasi procent a profitului, ceea ce inseamna un minus de 420 milioane de lei la profit”. Reamintim, Romgaz este cel mai mare producator de gaze din Romania si este angrenat in proiecte majore de investitii (vezi centrala de la Iernut, o viitoare centrala pe gaze la Mintia etc).

Mai transant este directorul general al Hidroelectrica, Bogdan Badea, care declara ca “cea mai mare provocare pentru Hidroelectrica, in acest an, precum si in anii 2020, 2021 si 2022, va fi pretul reglementat la care compania va trebui sa vanda pana la 65% din productia de energie electrica. Tot sectorul energetic este in mare fierbere dupa aparitia OUG nr. 114/2018, dar, mai ales, dupa ce ANRE a avansat un proiect de metodologie pentru aplicarea prevederilor ordonantei. In noile conditii, Hidroelectrica are doua variante de functionare pentru perioada urmatoare, pesimist mediu si extrem de pesimist, in ultima compania putand sa ajunga chiar pe pierdere”, a punctat Bogdan Badea.

Intrebat daca, in opinia sa, consumatorii au de castigat, el a raspuns: „Aceasta a fost ideea implementarii OUG nr. 114. Consumatorii finali – aici fac o paranteza: ar trebui foarte clar sa ne indreptam spre zona de consumatori vulnerabili, sa gasim solutii – trebuie sa castige, altfel se denatureaza tot sensul ordonantei”. Oficialul Hidroelectrica a tinut sa precizeze ca, potrivit metodologiei, Hidroelectrica va fi obligata sa livreze pana la 65% din productia de energie la pret reglementat nu catre clientii finali, ci catre furnizorii lor, adica Enel, E.ON, CEZ si Electrica.

De fapt, pentru oficialul Hidroelectrica, provocarea anului 2019 va fi tocmai aplicarea pretului reglementat in energie. „Taxa de 2% pe cifra de afaceri impusa de OUG nr. 114 nu este cea mai mare problema a noastra, ci alocarea a pana la 65% din cantitatea de energie pentru reglementati este foarte importanta. Aproape ca suntem penalizati pentru ca ne-am restructuat”, a spus Badea. „Atat noi, cat si Nuclearelectrica, suntem cei mai afectati, pentru ca doar pentru acesti doi producatori s-a impus obligatia de a da pana la 65%. Nu as putea sa dau cifre, pentru ca nu stim cum va arata metodologia. Am spus punctele noastre de vedere la ANRE, am spus ceea ce consideram ca nu este corect, ceea ce credem noi ca nu respecta principiile unei economii de piata. Zona de producere este o zona pur concurentiala”, a continuat Badea, care considera ca metodologia ANRE nu respecta ordonanta, pentru ca „acolo scrie ca este un efort pe care toti producatorii trebuie sa il faca, nu doar unii. Sunt elemente care trebuie clarificate”, a sustinut Badea. „Nu pot sa spun ca ne place metodologia ANRE”, a punctat oficialul Hidroelectrica, citat de Agerpres.

Pe aceste fond extrem de confuz si presant in acelasi timp, ANRE a venit, la sfarsitul saptamanii” cu noi propuneri privind metodologia, care incearca sa atenueze intr-un fel impactul OG 114. In realitate, chiar daca se imbunatatesc anumite lucruri, situatia este departe de a reveni la un normal pentru companiile energetice, precum si pentru buna functionare a celor doua piete. Vom incerca sa analizam propunerile ANRE si sa venim cu noi puncte de vedere. Pana atunci sa vedem insa cum vrea sa pune petice ANRE la o haina putreda, care este OG 114/2018.

Potrivit noului proiect de Ordin al ANRE, sintetizat de catre colegii de la InvestEnergy, prin derogare de la prevederile prezentei metodologii, la stabilirea cifrei de afaceri – baza de calcul pentru care se percepe contributia baneasca de 2%, se au in vedere si urmatoarele cazuri particulare:

“cifra de afaceri a operatorilor pietelor centralizate si a pietelor de echilibrare nu include veniturile din tranzactiile de vanzare-cumparare de energie electrica/gaze naturale pentru pietele in care operatorul pietei centralizate/pietei de echilibrare are rol de contraparte. Se refera la OPCOM si Transelectrica; cifra de afaceri nu include veniturile din tranzactiile de energie electrica/gaze naturale ale furnizorilor/traderilor de energie electrica/gaze naturale ce au rolul de intermediari pentru piata cu negociere dubla continua; cifra de afaceri a furnizorilor/traderilor nu include contravaloarea cheltuielilor efectuate cu: serviciile aferente distributiei, transportului, inmagazinarii, serviciile de sistem, serviciile de administrare a pietelor centralizate, contributia de cogenerare si acciza facturate catre clientii finali, achizitia de energie electrica/gaze naturale ca marfa; cifra de afaceri a furnizorilor de gaze naturale care au si calitatea de producatori de gaze naturale nu include contravaloarea redeventei petroliere calculata si datorata de acestia in baza Legii petrolului nr. 238/2004. In fapt, in cea de-a doua varianta a metodologiei se clarifica modul de determinare a cifrei de afaceri pentru furnizori si traderi. In cazul lor, contributia de 2% se va aplica la marja de furnizare. InvesTenergy a remarcat si in prima varianta a metodologiei, in declaraţia privind cifra de afaceri (Anexa 1 la Ordinul ANRE), ca se preciza ca se ia in considerare la stabilirea cifrei de afaceri “Activitatea de furnizare a energiei electrice/Activitatea traderului de energie electrica”. AFEER a sesizat si a solicitat ANRE ca contributia baneasca stabilita prin OUG 114, de 2%, sa se aplice doar la cifra de afaceri pentru activitatea de baza, respectiv de furnizare, nu si pentru transport, distribuţie etc. In factura de energie electrica preceputa de furnizor, se regasesc pe langa pretul energiei achizitionate pe bursa si costurile pentru activitatea de furnizare, tarifele de transport, distribuţie, servicii de sistem, bonusul de cogenerare, certificatele verzi, TVA, accize. Cititi mai multe pe: ANRE clarifica: Furnizorii si traderii vor plati contributia anuala de 2% din cifra de afaceri doar pentru activitatea de baza Conform OUG 114/2018, titularii de licente in domeniul energiei electrice, al energiei electrice si termice in cogenerare pentru componenta energia electrica, al gazelor naturale au obligatia legala de a achita o contributie baneasca egala cu 2% din cifra de afaceri realizata de acestia din activitatile ce fac obiectul licentelor acordate de ANRE. Cifra de afaceri este calculata conform reglementarilor ANRE, aprobate prin ordin al presedintelui ANRE cu avizul Comisiei Nationale de Strategie si Prognoza. Noua metodologie vine cu modificari si in ce priveste modul de calcul al contributiei, ANRE introducand regularizarea contributiei. Potrivit proiectului de ordin, estimarea contributiei anului n se calculeaza pe baza cifrei de afaceri estimate a anului n-1. Regularizarea contributiei anului n se va efectua in anul n+1 pe baza cifrei de afaceri realizata efectiv in anul n. Regularizarea contributiei banesti consta in facturarea diferentei dintre valoarea contributiei facturate initial si valoarea contributiei determinate pe baza cifrei de afaceri realizate si se va desfasura in perioada 1 iunie – 31 decembrie. Titularii de licente vor comunica ANRE, pana la data de 20 februarie, valoarea cifrei de afaceri estimate a fi realizata in anul n-1 din activitatile ce fac obiectul licentelor detinute. In vederea regularizarii contributiei banesti datorate pe anul n, titularii de licenta vor transmite la ANRE, in termen de 5 zile de la data limita prevazuta de lege pentru depunerea situatiilor financiare anuale la autoritatea de administrare fiscala din Romania: cifra de afaceri realizata in anul n; situatiile financiare aferente anului n inregistrate la autoritatea de administrare fiscala din Romania. Daca in urma regularizarii contributiilor banesti rezulta sume pe care ANRE le datoreaza titularilor de licente, aceste sume se vor constitui ca avans pentru contributia baneasca datorata de respectivii titulari de licente in anul n+1, conform noii metodologii, aflate in continuare in consultare publica. “