Previous Story
Ar putea România să profite de finanțare europeană de 500 de milioane de euro pentru o industrie de producție de biocombustibili avansați?
Posted On 27 august 2024
Comment: 0
Catalin Dragostin
RASPUNS PUBLIC LA CONSULTARE PUBLICĂ SOLICITATĂ DE MINISTERUL ENERGIEI
Referitor la anunțul publicat pe site-ul Ministeurlui Energiei
va transmit urmatoarele intrebări de clarificare a conținutului documentelor prezentate:
- In Program- finantare pentru construirea de fabrici românești pentru biocombustibili avansați, sunt acceptate numai firme românești (adica capital românesc majoritar, cel puțin 51%) sau orice fel de firme ?
Intrebarea este legată de faptul că producția locală de biocombustibili avansați, face parte intrinsec din conceptul de Economie Circulara, iar acesta este definit foarte clar și in HG-1172 din 27.09.2022 privind Aprobarea Strategiei Nationale in domeniul Economiei Circulare, publicata în MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 943 bis/27.IX.2022. Ce spune aceasta, sintetic (citez):
– acordarea de prioritate producției (firmelor) locale in fața produselor și materialelor importate
– consolidarea competitivitîții economice (locale) și a forței de muncă
– utilizarea sustenabila a resurselor (locale)…”
De altfel, intr-adevăr si SCHEMA de ajutor de stat intocmită de Min.Energ., la Art.1 prevede ”stimularea producției si utilizarea acesteia (biocombustibilii avansați) preponderent la nivel national”
În consecință, ar rezulta și că intenția Comisiei Europene este de a ajuta financiar investiţiile care să sprijine economia romănească prin accelerarea introducerii energiei din surse regenerabile din Comunicarea Comisiei Cadrul temporar de criză și de tranziţie pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei (2023/C 101/03),
Mai mult, chiar Min.Energiei mentionează că ”… ”… Banii nerambursabili pentru ajutorul de stat vor proveni din Fondul de Modernizare al UE, alimentat cu încasări din vânzarea de certificate de emisii de gaze cu efect de seră (CO2) alocate celor mai sărace state membre ale Uniunii.…”
Rezultă cu claritate că la acest program pot avea acces toate firmele românesti (adică controlate de capital românesc cu cel puțin 51%). Altminteri, ”ajutorul de stat” finanțat și de UE către România, in conditiile Economiei Circulare (promovate și de UE), devine contradictoriu. Adică, o firma controlată 51-100% de capital strain, obtine ”ajutor de stat” din partea României (ceea ce iarași este contradictoriu și in contradictie cu politica statului in ce privește economia circulara…cel puțin, privind economia locala de dezvoltarea atit de necesara, a resurselor, a unei industrii locale, a competitivitîții economice.
Cind vorbim de firma straina sau firma locala, nu vorbim de nationalitate ci vorbim în fapt de originea și prepondernta capitalului (local sau strain si, probabil, interesul statului de a dezvolta sau nu, capitalul local.
In economie, există regula sfântă ca întotdeuna capitalul are naționalitate
Deci, aceste fonduri trebuie folosite pentru creerea unei noi industrii românești, care sa producă biocombustibili avansați, pentru utilizarea lor în România pentru indeplinirea obligațiilor asumate de decarbonizare a transporturilor și eliminarea importurilor (NA. O firma controlata de capital majoritar strain nu poate fi obligată sa livreze numai în piața românească ! Sansele sunt sa foloseasca resursele locale ieftine si să exporte produsele finite in piețe mai atractive. Exemplu- SAF (Sustaniable Air Fuel) nu este o prioritate pentru România, Tarom este o companie mică, impactul macroeconomic pentru România este nesemnificativ, iar pînă la exporturi de SAF, avem alte priorități).
- În ANEXA-IX, Partea A, ca sursă de materie prima pentru biocombustibili avansați, Dir. 2018/2001, varianta in limba engleza – originală – spune simplu, numai Bagasse, adică:
– la punctul (j) Bagasse
In timp ce în documentele Ministerului Energiei citim la acelasi punct corespondent foarte explicit
– la punctul (j) deșeuri rezultate din prelucrarea trestiei de zahăr
(adică, in accepțiunea Ministerului, România isi limiteaza vastele sale resurse potențiale de bagasa numai la cea din trestie de zahar, cultivată extensiv de fermierii români, din Dobrogea pînă în Maramureș, de sute de ani !?)
Realitatea (simpla Wikipedie) spune despre bagasa ca e un deseu din prelucrarea trestiei de zahăr, agavelor si sorgului simplu sau zaharat. Dictionarul – Collins, spune că pe linga cele zise in Wikipedia, din punct de vedere tehnic, orice deseu care rămine dupa stoarcerea de sirop, suc, apa, zeama, rasina, clei, etc., tot ceea ce rămine se incadreaza simplu la bagasa !
- INTREBARE: de ce nu se pastreaza in documentele Ministerului Energiei aceeasi definitie a deseurilor specifice punctului (j)-Bagasse din Directiva RED-III, respctiv, termenul simplu in limba româna (j) Bagasă
Iar prin asta se inteleg toate materialele (feedstock) posibile…și legal conforme.
La Art. 12 punctul (5) Sumele alocate de Min.Energiei pe tipuri de biocombustibili avansați
| Tip Comb. avansat | Capacitate Productie
(tone/an) |
Buget alocat
(mil. EUR) |
Necesar national
(tone/an 2030) |
Pondere (%)
din Buget |
| Bioetanol | 30.000 | 135 | 150.000 | 27% |
| SAF (minim) | 80.000 | 80 | 80.000 | 16% |
| HVO | 120.000 | 285 | 360.000 | 57% |
| TOTAL | 500 | 100% |
Intrebari:
- Ref HVO (Hydrogenated Vegetable Oil): care este/sunt materiile prime din Anexa IX-Partea A, din care este produs HVO și considerat de Min.Energiei drept biocombustibil avansat ?
Tehnologia spune ca HVO este un ”renewable diesel” , produs prin hidrogenarea, in principal a uleiului de rapiță (plantă tehnică, produsă pe un teren agricol, deci, în detrimentul producției de alimente, deci, problemă de sustenabilitate !), din ulei de floarea soarelui (din nou, aliment) din deseuri de ulei menajer (waste cooking oil – care acesta se regăsește in ANEXA-IX, dar în Partea B, adica, aceea ”neavansată”), si grăsimi aimale.
- INTREBAREA este: care este compoziția materiei prime pentru HVO/SAF care ii face ”avansați” in documentele Ministerului Energiei, conform Anexei-IX, Partea A, din Directiva RED (reinforced !).
- N-ar trebui scoși acesti biocombustibili intrucît nu se încadrează in eligibilitatea și destinația finanțării ? și alocat intreg bugetul pentru biocombustibili adevarat avansati, din care se poate produce si buoethanol si SAF și RNG (Renewable Natural Gas) și Biogenic CO2 și e-methanol.
Mai jos, este prezentată o detaliere a ceea ce inseamna Biocombustibilii avansați -generația 2-a
Multe dintre firmele ”mari” au fraudat emisiile (greenwashing), iar aceasta practică este relativ frecventă și cunoscută iar Ministerul Energiei ar trebui să manifeste atenție asupra acestor aspecte.
In criteriile de evaluare, ar trebui sa introduceti, aașa cum cer si Regulamentele/Directivele Europene, analiza LCA (Life Cycle Analysis) pentru a avea impactul emisiilor/mediului. Si aceasta procedură, vă va forța , cu siguranță, să scoateți HVO/SAF din finanțarea aceasta, care are obiectiv decarbonarea sectorului transporturi și nu producșia de biodiesel.
INTREBAREA FINALA
De ce oare nu alocam optimal intregul buget de 0,5 miliarde EUR pentru dublul scop, conform practicii macroeconomice- ”optimal capital allocation under budgetary constraints”, adică, pe românește, să producem:
ALIMENTE (produs principal) + COMBUSTIBILI AVANSATI (din deseurile rezultate)
Adică, exact ce prevede Anexa-IX, Partea A. si productia de biocombustibili avansați de generația 2-a !?
Pentru înțelegere de către Min. Energiei, exemplificăm cu niste cifre generale, din practica si experiența altora:
– din cca 40.000 Ha care pot produce faina și zahăr (din materie prima specificata expres in ANEXA-IX), rezulta
- 220,000 t Bioethanol (biocombustibil avansat, care elimina importul de combustibil fosil, care poate fi folosit ca atare in transporturi, sau din el se poate produce mai departe si SAF (Sustainable Air Fuel), sau CO2 Biogenic (pentru industria alimentara, ape minerale, Pepsi-Cola, Coca-Cola, sau alte industrii), sau E-methanol, sau H2 verde.
- 500.000 t zahar, care elimina și importul de zahăr / făină in valoare de cca. 1 miliard EUR/an
- adițional, rezultă și energie curata (verde) care permite functionarea cca 8000 h/an a unei capacități de cca 140 MWe in condensație (dar care poate fi și in cogenerare, pentru energie termică). Evident că aceasta capacitate electrică ”verde”, poate fi folosita pentru productie H2 verde, sau in Combinatie cu CO2 biogenic (Carbon use), poate produce e-methanol.
Deci, avantajele economice pentru România sunt cu mult superioare producției de HVO si SAF, care nici nu sunt măcar biocombustibili avansați.
Este evident ca 40.000 Ha este o cifra nesemnificativa, fața de milioanele de Ha in pericol de desertificare și care ar trebui cultivate cu plante rezistente la seceta, care produc alimente dar si biocombustibili, deci, aceasta suprafață poate fi multiplicată de 10-20 de ori făra probleme, (cu multiplicarea beneficiilor !)
Cei 500 mill EUR trebuie alocați pentru a pune bazele unei industrii românesti a biocombustibililor avansați
Tot ca orientare generala – cu un buget de cca . 250-300 mill EUR (adică, mai puțin decit cele 360 mill EUR alocate pentru HVO si SAF), se va produce mai mult biocombustibili (cu adevărat avansati !), și în plus se vor produce alimente care vor inlocui importuri
- Deci, intrebarea rămîne: DE CE NU FACEM ASTA ?
In acest context, nu m-am putut abține sa fac o legatura (pare foarte strinsă) cu informația publicată de Profit.ro
”…Cel mai probabil beneficiar este OMV Petrom, care a anunțat în iunie că a luat decizia finală de investiție pentru construirea unei instalații de producție de combustibili sustenabili pentru aviație și motorină din surse regenerabile la rafinăria Petrobrazi, în valoare estimată de 560 milioane euro. În noiembrie anul trecut, OMV Petrom a achiziționat o participație de 50% din compania ″Respiră Verde″, lider în colectarea uleiului alimentar uzat în România, iar în iunie 2024 a încheiat un contract cu Expur SA pentru furnizarea de ulei vegetal pretratat, ce va fi folosit drept materie primă pentru viitoarea producție de SAF și HVO a grupului controlat de austriecii de la OMV….”
în antiteză cu ce spune Ministerul Energiei cum ca : ”…Banii nerambursabili pentru ajutorul de stat vor proveni din Fondul de Modernizare al UE, alimentat cu încasări din vânzarea de certificate de emisii de gaze cu efect de seră (CO2) alocate celor mai sărace state membre ale Uniunii.…” (NA sau mutinationalelor tarilor bogate care opereaza in cele mai sărace state …). Aceasta pare să fie o confirmare a unei idei găsite tot pe Wikipedia (pe care am fost forțat să o citesc), găsind această
Concluzie Wikipedia: Multinational corporations may use their power to influence government policies, especially in underdeveloped countries, which may have an adverse impact on economic development.[11]
Și așa am ajuns la o adevărată lecție de macroeconomie descrisă de un concetățean al nostru in Austria:
https://www.libertatea.ro/stiri/polemica-in-austria-dupa-un-ce-un-restaurant-de-pe-lacul-worthersee-a-perceput-8-euro-pentru-o-farfurie-goala-4993423
