Cine pierde și cine câștigă din dereglementarea prețului la gaze naturale?

Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, declara zilele trecute că liberalizarea pieței de gaze de la 1 aprilie anul viitor nu ar trebui să se producă pentru că Banca Naţională se luptă cu aşteptări inflaţioniste care ar putea să scape de sub control. Evident, afirmația domnului Dăianu nu are nici o legătură cu realitățile pieței de gaze, ci exclusiv cu obiectivele Băncii Naționale de a ține inflația sub control. O temere justificată dintr-un anumit punct de vedere, dar lipsită de argumente în ceea ce privește prețul real al gazelor naturale. Prin comparație, liberalizarea pieței de energie electrică în primăvara acestui an a inflamat inflația cu cel puțin câteva procente, dar a deschis perspectiva unei concurențe reale în piață și mai ales a conturat un preț real al curentului în condițiile date ale funcționării sistemului energetic național.

Există însă câteva diferențe fundamentale între piața de gaze naturale și cea de energie electrică, între care fundamental ni se pare aceasta: dacă în cazul energiei electrice România este total dependent de importuri, în cazul gazelor naturale țara noastră deține o poziție aproape unică în rândul țărilor Uniunii Europene. Nu numai că suntem cel mai mare producător de gaze, dar avem șansa nesperată de a ne satisfice consumul aproape integral cu gazele interne, fără să fim nevoiți să apelăm la importuri, cu excepția unor situații special care în de echilibrarea sistemului. Așadar, apare întrebarea: de ce ar trebuie să ne fie frică de o liberalizare și de ce acest lucru ar duce inevitabil la o creștere a prețului gazelor, respective la creșterea inflației. Răspunsul este simplu: țara noastră este prinsă într-o piață integrate de gaze și indiferent de cât producem, prețul trebuie aliniat la cel din marile hub-uri europene și chiar mai mult. Acest adevăr se va materializa chiar și în momentul în care vor fi exploatate gazele din Neptun Deep, când vom avea un exces de gaze prin comparație cu consumul și când prețul gazelor din Marea Neagră nu va duce neaparat la o scădere, ci, dimpotrivă la o aliniere cu prețurile internaționale. Așa că să ne luăm gandul de la gazele ieftine.

Cel mai bine explică această tendință companiile producătoare din România (Romgaz și OMV Petrom), care își freacă deja mâinile în anticiparea profitului pe care îl vor avea. OMV Petrom (SNP) așteaptă liberalizarea și dereglementarea pieței de gaze naturale la 1 aprilie 2026, iar prețurile gazelor natural ar trebui să fie corelate cu prețurile generale din hub-urile din regiune și benchmark-urile internaționale, a declarat recent Alina Popa, directorul financiar al Petrom.

Aceasta a fost întrebată în cadrul unei conferințe cu analiștii financiari despre ce perspective are piața de gaze nautrale după dereglementarea de anul viitor și ce prețuri sunt anticipate. Conform Petrom, vânzările de gaze la prețuri reglementate s-au ridicat în T3 2025 la 69% din total.

”Pentru piața de gaze naturale, într-adevăr, așteptăm liberalizarea, dereglementarea pieței din T2 anul viitor. Ne așteptăm ca prețurile gazelor naturale să fie corelate cu prețurile generale din hub-uri. Ce vedem este că, atunci când piețele din România și Bulgaria sunt bine aprovizionate, piața românească este aliniată cu cea bulgară. Când piața românească este sub-aprovizionată, prețurile tind să se alinieze cu cele din Ungaria, deci să depășească CEGH (Central European Gas Hub, hub-ul din Viena – n.r.). În general, dacă ne uităm la T3 2025, vedem că prețul la Bursa Română de Mărfuri a fost sub CEGH cu 2 EUR/MWh, iar în T2 similar cu CEGH. Dar în T1, am avut o primă la BRM față de CEGH de 3 EUR/MWh. Deci este foarte volatil. Depinde mult de cerere și ofertă. Dar, în general, ar trebui să fie aliniate. Așteptăm să vedem cum vor evolua lucrurile anul viitor și cu siguranță vom reveni cu noutăți la rezultatele T4”, a precizat Alina Popa (foto).

În ceea ce privește terminalul de import de LNG din Grecia, de la Alexandroupolis, Christina Verchere, directorul general al Petrom, a afirmat că acesta poate fi folosit ca sursă de aprovizionare cu gaze pentru piața locală.

”Orice sursă de aprovizionare este benefică. Dar trebuie să vedem ce se întâmplă cu ultimele noutăți despre gazul rusesc și imaginea de ansamblu. Este ceva recent și încercăm să înțelegem. Dar, în general, cu cât sunt mai multe surse de aprovizionare, cu atât mai bine pentru piață. Și acest lucru arată importanța gazului natural din Neptun Deep care va veni în 2027”, a declarat Christina Verchere.

Potrivit CEO-ului Petrom, la platou, producție de gaze naturale din Neptun Deep, proiectul de mare adâncime din Marea Neagră dezvoltat de OMV Petrom și Romgaz se va cifra la 70.000 de barili echivalent petrol (bep) doar pentru OMV Petrom.