Cineva manipuleaza piata de energie sub ochiul indiferent al autoritatilor de supraveghere

Piata de energie electrica a inceput sa dea in clocot inca de prin luna august, cand preturile in piata pentru ziua urmatoare au inceput sa urce spectaculos. Initial s-a spus ca este vorba despre o conjunctura si ca nu trebuie sa fim surprinsi atat vreme cat si in tarile cu care suntem cuplati, ba chiar si in Germania (care are o productie masiva de energie verde) evolutia pretului a fost intr-o continua crestere. La noi, cum nu aduce ziua ce aduce ceasul, pretul odata crescut (s-au atins chiar si niveluri de peste 120 euro/MWh) a ramas acolo. Asta, pe fondul unui consum mediu de circa 7000 de MW/zi si a unei productii care asigura din ce in ce mai greu acest consum. Atentie vorbim despre lunile de vara. Ce ne vom face oare in anotimpul rece care bate la usa?

Autoritatile insarcinate cu supravegherea pietei de energie electrice se fac ca ploua si considera ca preturile ridicate sunt o consecinta a cererii si ofertei. Nimic mai fals. In realitate, in piata pentru ziua urmatoare au aparut comportamente ale unor jucatori, care nu au nici o legatura cu transparenta. Consiliul Cuncurentei a sesizat ceva in acest sens (probabil in urma unor sesizari), dar este departe de a lamuri ce nu functioneaza corect. Si totusi, unele lucruri sunt cat se poate de vizibile.

Asadar, cam incepand din luna august, concomitent cu cresterea preturilor, in PZU apar oferte de vanzare si cumparare care nu au nici o justificare economica. O companie oarecare (a sa precizam la un moment dat si care este aceasta companie) pune zilnic oferte de vanzare (atentie, pe fiecare interval orar) de cateva sute de MW si, in acelasi timp, plaseaza oferte de cumparare mai mari cu cel putin 200 de MW fata de oferta de vanzare. Am verificat acest comportament aproape in fiecare zi din august incoace si in continuare se manifesta la fel. Pentru edificare pot fi observate curbele agregate publicate de OPCOM pentru fiecare zi de tranzactionare si pentru fiecare interval orar. Dam ca exemplu sedinta de tranzactionare din 16 octombrie, cand pe intervalull de varf (20,00), pretul a fost de 506,7 lei/MWh. Evident, situatia aratata mai sus a fost prezenta in piata: o oferta de cumparare de 630 MWh si una de vanzare de 550 MWh. Compania care a pus cele doua oferte a fost modesta de data asta, pentru ca in general diferenta intre cele doua oferte este de 200 MWh.

Desigur, veti spune, nici o reglementare nu interzice acest comportament. Dar, in cazul in care efectele se vad mai departe, respectiv intr-un volum de tranzactionare fals si implicit intr-o rezultanta pentru piata de echilibrare tot falsa, atunci ne e cazul sa se ia masuri? Un alt exemplu: in data de 02.10, aceeasi companie oferteaza la cumparare 582 MWh si la vanzare 783 MWh. Cu alte cuvinte, respectivul jucator voia sa vanda de fapt 201 MWh. Intamplator sau nu, pretul de inchidere al pietei (PIP) a ajuns la 536, 72 lei/MWh. Inca odata ne intrebam: care-i logica acestui comportament?

La o analiza sumara se umfla intentionat volumul de tranzactionare. Cine castiga de aici? Ofertantul, operatorul pietei ? Probabil si unul si altul. Dar, mergand mai departe pe fir ar fi cazul sa amintim ca pentru fiecare oferta pusa in piata, actorul in cauza trebuie sa depuna si o garantie la OPCOM. Si daca luam in calcul ca aceste diferente intre vanzare si cumparare pe fiecare interval orar presupun cel putin cateva zeci de mii de lei garantie, ne intrebam la cat ajunge valoarea garantiei intr-o zi de tranzactionare si mai departe in saptamani sau luni. Cine isi permite sa blocheze asemenea sume? Evident, cine le are. Mai departe, fara sa avem inca o certitudine, ne putem intreba: oare aceste garantii sunt constituite in realitate in integralitatea lor?

Va anunta ca cele scrise in randurile de mai sus sunt doar o fata a ceea ce se intampla in piata de energie electrica, in speta in PZU.

Cu toate acestea autoritatile inchid ochii, desi, la un moment dat s-au simtit obligate sa simuleze un fel de analiza. Concret, in luna septembrie s-a constituit o Comisie formata din specialistii ANRE, OPCOM si inca cineva, care a analizat comportamentul descris mai sus. Fara a avea acces la toate concluziile stim sigur ca cea mai importanta dintre acestea consta in faptul ca pretul de inchidere al pietei (PIP) nu este afectat prin acest comportament. Mai sa fie, atunci de unde exploziile de pret la care asistam. Se recunoaste totusi, de catre Comisie, ca ceva nu este in regula si se indica jucatorul din piata care vinde si cumpara in acelasi timp cu o diferenta de circa 200 de MWh. Cu asta situatia s-a rezolvat iar jucatorul cu pricina isi vede in continuare de strategie.

Consecintele se rasfrang, asa cum am mai afirmat si in piata de echilibrare. Dezechilibrele raportate nu corespund cu realitatea.

“Aceasta practica micsoreaza coeficientul de compensare de care ar trebui sa beneficieze fiecare membru al pietei de energie, intrucat conturul unei PRE este o constructie virtuala, artificiala, care nu izoleaza o parte responsabila cu echilibrarea de restul Sistemului Energetic National (SEN). El nu poate fi rupt, iar dezechilibrele cauta sa se compenseze unele pe altele ca in cazul unui sistem de vase comunicante, unde torni intr-un vas si se difuzeaza catre toate celelalte. Cu alte cuvinte, in momentul in care unii au dezechilibre excedentare si altii- dezechilibre deficitare, acestea tind sa se acopere intre ele si sa se echilibreze, sa se compenseze, fenomen ce nu poate fi blocat de un contur virtual. Din punct de vedere financiar, toti beneficiaza de o scadere a cheltuielilor cu echilibrarea de circa 25-28%. Toti participantii la piata – furnizori, producatori, consumatori – beneficiaza, teoretic, de acelasi coeficient de compensare, de aceeasi echilibrare care are loc in SEN si care este mult mai mare decât s-ar intâmpla in orice contur virtual, oricat de mare ar fi acesta. Insă, in practica, nu au parte de aceasta decontare, ci de una mai mica,” afirma Jack Cutisteanu intr-un interviu acordat ziarului Bursa.

Lucrurile devind din ce in ce mai complicate. Noi, nu avem altceva de facut de cat sa urmarim in continuare ce se intampla in PZU. Avertizam insa din vreme ca finalitatea acestor “manipulari” se va vedea direct in factura consumatorilor finali. De altfel, pentru consumatorii din piata libera deja efectele cresterii pretului energiei sunt vizibile. Urmeaza si consumatorii captivi, arondat furnizorilor de ultima instanta. Sa vedem atunci ce explicatii vor avea autoritatile.