De ce nu mai sunt contoarele inteligente o prioritate pentru ANRE, in era unei noi revolutii tehnologice in energie ?

Am scris in mai multe articole din ultima perioada ca noua conducere a Autoritatii de Reglementare in domeniul Energiei si-a propus o schimbare radicala in abordarea prioritatilor de modificare a legii energiei electrice si gazelor naturale. Am tot asteptat in aceasta jumatate de an de “schimbare” sa vedem cateva directii clare, legate de functionarea pietei de energie electrica, de platformele de tranzactionare, de introducerea unor instrumente adaptate noilor realitati, de rescrierea codului comercial, de diseminare a informatiilor privind piata concurentiala pentru consumatorii casnici (pe gaze sunt alte probleme), de reglementarile pentru piata de echilibrare etc, dar nimic nu apare la orizont. Ceea ce pare a fi insa o constanta in preocuparile ANRE este chestiunea legata de investitiile in retelele electrice de distributie.

Carevasazica, dat fiind nivelul scazut al acestor investitii, vechimea retelelor, pierderile, chestiunile ce tin de noile bransamente, de iluminarea unor localitati care nu exista numai pe harta s-a decis ca noile politici ale Autoritatii sa incurajeze investitiile in retelele de distributie. Pentru consumatorii de energie din Romania care nu prea sunt la curent cu ceea ce poate face ANRE in favoarea lor, se impune sa precizam ca respectivele investitii realizate de cei ce au concesionat retelele de distributie energie electrica sunt recunoscute in costuri si mai apoi se regasesc in factura finala. Altfel spus, daca se investesc 10 milioane de lei (un simplu exemplu) in modernizare, sau in extinderea retelei, acesti bani vor fi achitati de catre toti consumatorii din Romania intr-un timp determinat.

In acelasi timp insa, sarcinile distribuitorilor de energie electrica sunt mult mai complexe si nu se pot rezuma doar la modernizarea retelelor, chiar daca acest lucru poate fi prioritar. Se vorbeste din ce in ce mai intens despre digitalizare, despre stocare, despre sisteme inteligente si, nu in ultimul rand despre contoare inteligente. La acest din urma capitol, singurul de altfel care are stabilit un calendar de implementare inca din urma cu vreo 6-7 ani, a aparut o schimbare de optica din partea ANRE. Adica, nu mai sustinem instalarea de contoare inteligente la 80% dintre consumatori, pana in 2020, ci mai putin. Cat, nu stim inca. Explicatia renuntarii la acest obiectiv ambitios consta in faptul ca distribuitorii trebuie sa se concentreze, cum am mai spus, pe retele. De ce nu pe amandoua in acelasi timp, ne intrebam noi. Desigur, ANRE moare de grija consumatorului roman. Cum sa suporte si contorul inteligent si schimbarea sau modernizarea retelei, respectiv extinderea ei? Problema pusa astfel este falsa de la un capat la altul. In fata provocarilor pe care tehnologia le aduce inclusiv in domeniul energiei electrice, sa renunti tocmai la un capitol strict legat de tehnologie pare o aberatie. Iata mai jos cateva din explicatiile ANRE.

Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE) solicita modificarea Legii energiei, dar si a altor acte normative pe aceasta tema, intrucat instalarea de contoare inteligente la 80% dintre consumatorii de energie din Romania nu este fezabila pana in anul 2020, a declarat Henorel Soreata, vicepresedinte al ANRE, intr-o conferinta pe tema contorizarii inteligente a electricitatii, organizata de Banca Mondiala.

“Inca din 2012, prin Legea energiei electrice si gazelor naturale, Romania s-a angajat in implementarea contorizarii inteligente. Consultant pentru realizarea unei analize cost-beneficiu a fost A.T Kearney, iar studiul a relevat faptul ca implementarea poate fi profitabila numai in anumite scenarii de evaluare”, a aratat Soreata, citat de Agerpres. Potrivit acestuia, implementarea sistemelor de masurare inteligenta a fost abordata in mod prudential in Romania, avand in vedere starea tehnica a retelelor si de topologia acestora, special in cazul retelelor de joasa tensiune. A urmat apoi, in perioada 2013-2014, realizarea unor proiecte-pilot impreuna cu operatorii de distributie.

“Derularea fazelor proiectelor-pilot a condus la modificarea calendarului de implementare pe care l-a luat in considerare analiza cost-beneficiu intocmita de consultantul AT Kearney, care prevedea instalarea contoarelor inteligente la 80% dintre consumatori pana in 2020, termen prevazut si in articolul 66 din Legea energiei electrice. In acest moment, termenul de 2020 nu este fezabil. Continuarea procesului de implementare are nevoie de o actualizare a cadrului legislativ primar. ANRE a facut si o propunere in acest sens, de modificare a Legii energiei electrice si a gazelor naturale tinand seama de complexitatea problemelor ridicate la implementarea sistemelor de masurare inteligente”, a sustinut vicepresedintele Autoritatii de Reglementare.

Soreata a subliniat ca tranzitia catre o digitalizare in domeniul energiei necesita o implicare institutionala mai larga.”ANRE va solicita sprijinul altor autoritati si institutii de specialitate pentru completarea si actualizarea prevederilor unor acte normative si reglementari care vizeaza specificatiile tehnice, standardizarea, protectia datelor aplicabile sistemelor inteligente, fie ca sunt sisteme de masurare sau retele de smart grid sau servicii furnizate in domeniul energiei”, a adaugat oficialul ANRE.