Într-o țară de proprietari de locuințe, cum este România, eficiența energetica trebuie pusă pe același plan cu securitatea și siguranța energetică
“Ce mai ieftină energie este cea pe care nu o consumi”. Această expresie des întâlnită în rândul energeticienilor se potrivește ca o mănușă consumatorului din România. În condițiile în care sărăcia energetica definește circa 40% dintre consumatorii români, avem o tendință evidentă de majorare a prețurilor la utilități și în paralel cu lipsa unei viziuni clare în ceea ce privește stabilirea categoriei consumatorilor vulnerabili, „energia pe care nu o consumi” devine una dintre opțiunile viabile pentru trecerea obstacolelor de mai sus.
Cu alte cuvinte, „eficiența energetică” este una dintre prioritățile spre care trebuie să se îndrepte România în viitorii ani, cu atât mai mult cu cât România are o intensitate energetică de aproape două ori mai mare decât intensitatea la nivelul țărilor dezvoltate din UE.
Despre eficiență energetică a început să se discute mai mult în România de abia de prin 2014, când, la presiunea directivelor europene, țara noastră a început să introducă în legislația națională recomandările Comisiei Europene. Astfel, a fost adoptată Legea eficienței energetice, ulterior fiind făcut pasul pentru elaborarea unui Plan Național de acțiune pentru următorii ani.
În contextual schimbărilor climatice și al noii orientări referitoare la viitorul energetic la nivel european, conceptul de eficiență revine în forță. Iată însă de la ce realitate pornim: așa cum am subliniat și în titlul articolului nostru, România este fruntașa absolută în UE în ceea ce privește ponderea caselor proprietate personală (96,5%), iar 60,7% sunt locuințe individuale.
Trebuie reținut că pierderile cele mai mari de energie se regăsesc în locuințe. De aici trebuie început, pentru că la nivel de industrie, de mari consumatori industriali, rolul eficienței energetice a devenit o prioritate pentru multe companii. Cele mai spectaculoase programe de investitii s-au derulat la companii cu mare intensitate energetică.
Mutarea rațiunii interesului pentru eficiență energetică la nivelul indivizilor reprezintă o schimbare importantă a modelului de organizare a gândirii și oferă șanse mult sporite de transformare a unui interes teoretic într-un curent de opinie cu mari ramificații politice și sociale și cu un nou mod de abordare economică.
Toate schimbările ce s-ar propune pentru satisfacerea intereselor individuale, pentru a se materializa, au nevoie și de un cadru juridic, iar acum, la noi, Legea 121/2014 privind eficiența energetica și Planul Național de Dezvoltare Rurală ar fi trebuit să constituie un astfel de cadru explicit.
Legea 121/2014prevede, în art.5, „identificarea soluțiilor de renovare eficienta din punct de vedere al costurilor și relevante pentru tipul de clădiri și zona climatică;
- c) politici și măsuri eficiente din punct de vedere al costurilor pentru stimularea renovării complexe a clădirilor, inclusiv a renovărilor complexe efectuate în etape;
d) o perspectivă previzională, în vederea orientării deciziilor de investiții ale diferitelor persoane, ale operatorilor economici din construcții și ale instituțiilor financiare;
e) o estimare bazată pe date concrete a economiilor de energie preconizate și a altor beneficii.”
Studiile științifice, bunul simț și experiența de viață arată că, fără îndoială, locuințele din România, dar în special cele din mediul rural, necesită recondiționări substanțiale pentru creșterea confortului locative și a eficienței energetice. Despre ceea ce înseamnă beneficiile eficienței energetice la nivelul locuințelor, atât în mediul rural,cât și în mediul urban vom reveni în materialul nostru următor.
NOTĂ: Acest articol face parte dintr-o campanie de informare și educare din cadrul proiectului România Eficientă, derulat de Energy Policy Group (EPG) în parteneriat cu OMV Petrom, ANRE, ASRO și Universitatea Politehnica București. România Eficientă își propune să ajute la atingerea țintelor de eficiență energetică ale României stabilite prin Directivele UE pentru anul 2030 în privința reducerii emisiilor de carbon și a creșterii eficienței energetice. Mai multe detalii găsiți pe site-ul romania-eficienta.ro.