Lucru romanesc nu se dezminte: normele metodologice la Legea energiei si gazelor sunt la fel de confuze ca legea. Racordarea gratuita la reteaua de gaze se poate intoarce impotriva guvernului

In urma cu circa doua luni, presedintele Romaniei a promulgat legea energiei si gazelor, un act normative foarte asteptat in sector, dar contestat din multe puncte de vedere de catre majoritatea actorilor pietei. Spuneam insa la vremea respectiva ca poate prin normele metodologice de aplicare si cu ajutorul reglementarilor secundare ale ANRE o serie de neajunsuri vor fi remediate. Iata cu nu s-a intamplat deloc asa cum ne asteptam, dimpotriva. Mai mult, guvernul Orban a venit cu o gaselnita cat se poate de populista, prin care decide ca toti operatorii de distributie si transport gaze au obligatia sa racordeze la retea consumatorii casnici si persoane juridice, fara sa plateasca nimic.

Am atras atentia ca Legea 155/2020, care modifica Legea 123/2012, la articolul 148, aliniatul 3 din lege se mentioneaza expres ca toate cheltuielile cu extinderea si apoi operarea se vor regasi in tarifele de distributie stabilite de catre ANRE. De la aceste tarife pleaca baza de formare a pretului final al gazelor naturale livrate consumatorilor, ceea ce inseamna automat o crestere a acestuia in perioada imediat urmatoare. Interesant este ca nu doar noii consumatori vor achita aceste costuri, ci toti consumatorii arondati operatorului respectiv. Si, in continuare, inclusiv la articolul 138 se precizeaza ca operatorii care au obligatia sa raspunda tuturor solicitarilor de racordare la retea isi va recupera costurile prin tarifele de distributie.

Nimeni nu a calculat aceste costuri de racordare, cu toate ca saptamana trecuta a aparut Ordinul 178/2020, cu precizari referitoare la racordarea la reteaua de distributie a noilor consumatori. Singurul lucru care se stie cu precizie este ca toate costurile cu racordarea se vor regasi in tarifele de distributie si in final in factura consumatorirlor existenti in momentul de fata. Dincolo de faptul ca aceasta taxare suplimentara nu are nici o justificare rationala, Ordinul 178 aduce si alte confuzii, care efectiv duc la inclcarea prevederilor legii. Se fac confuzii intre termenul de racordare si cel de bransament, nu se stie in ce termen operatorul care efectueaza lucrarea isi recupereaza banii prin tariful de distributie si nu exista absolut nici o metodologie in acest sens.

Ordinul mai prevede ca cei care doresc racordarea la retea trebuie sa depuna o cerere in urma careia se percepe un tarif de analiza de la toti solicitantii. Numai ca la un art articol se precizeaza ca apare o exceptie de la plata tarifului doar pentru consumatorii casnici. Din informatiile noastre tariful este in jur de 400 de lei. Pe de alta parte atat legea cat si Ordinul precizeaza ca un operator de distributie nu poate refuza o cerere de racordare si este obligat sa faca lucrarea pentru toti solicitantii, cu conditia ca acestia sa sa aiba o distanta de sub 2500 de metri de la locul bransamentului. Nu se stabileste o valoare a consumului minimala, ceea ce poate duce la situatia in care sa apara cheltuieli mari cu lucrarea, desi consumul viitorului client poate fi unul foarte mic. De aici sarim intr-o alta buba, caci legea energiei precizeaza clar ca operatorul de retea nu are voie sa faca extinderi de retele sau racordari, daca lucrarea nu este eficienta economic. Conform estimarilor specialistilor din domeniu pentru un consumator casnic eficienta ar fi atinsa la extinderea conductei cu cel putin un metru. Spre exemplu, la o extindere de 50 de metri ar trebui sa ai cel putin 50 de noi consumatori casnici.

Problema este ca de respectarea eficientei economice depinde si finantarea europeana pentru o posibila extindere a retelei de gaze, bani pe care guvernul Orban mizeaza major ca sa-si atinga scopul. Pai, in aceste conditii putem da asigurari ca nu se va primi nici un cent de la Comisia Europeana si ca toate costurile cu marea extindere vor reveni in final tot consumatorilor romani. Intrebarea este la cat se va ridica costul cu racordarea in localitati cu mai putini consumatori, astfel incat sa se atinga pragul eficientei economice a investitiei?  Amintim ca cei doi mari operatori ai retelelor de distributie din Romania (E.ON si Engie) au atras atentia ca in foarte multe situatii investitia in extinderea retelelor de gaze nu are absolut nici o eficienta economica. Cine poate anticipa cu cat va creste factura finala de gaze la consumatori astfel incat investitia in extindere sa fie una justificata? Ne-am asteptat ca normele metodologice ale noii legi sa se dea un raspuns la aceasta intrebare. Ca de obicei, ne-am inselat.

Nu sunt singurile aspecte confuze din cele doua acte normative (Legea 155 si Ordinul 178) si in articolele viitoare vom reveni si cu alte neclaritati.

Dovada ca observatiile noastre sun cunoscute si la nivelul Ministerului Economiei si Mediului de afaceri, care nu face insa nimic (probabil ca nu stie cum) pentru a rezolva aceste aspecte. Nu mai departe, iata ce declara ieri secretarul de stat in Ministerul Economiei, domnul Dan Dragan”

“Analizam situatia, orice masura ca aceasta are un impact pozitiv si unul negativ. Trebuie sa gasim un echilibru intre aceste doua aspecte. Primul obiectiv este de a conecta cat mai multi utilizatori la retea, iar al doilea este cum vor fi afectati ceilalti consumatori. Trebuie sa gasim un echilibriu, si vom incepe discutii mai adanci pe marginea acestui aspect”.

Tot ieri, Silvia Vlasceanu, director general al ACUE (Asociatia Companiilor de Utilitati) confirma afirmatiile noastre: “Cum ne putem imagina ca planurile de investitii ale distribuitorilor pot fi respectate daca toti consumatorii vor fi conectati gratuit la retea, fara aplicarea principiului de eficienta economica, ce a fost eliminat din lege? Un operator estima ca circa 40% din investitii ar merge înspre racordarea clientilor. Evident ca sunt puse în pericol celelalte investitii programate pentru modernizarea si extinderea retelelor. De aceea este foarte important sa avem predictibilitate si stabilitate  a cadrului legislativ”, a declarat Silvia Vlasceanu,