Măsurile de sprijin pentru consumatorii de energie ar putea disparea de anul viitor. Comisia Europeana isi baga nasul si in politicile energetice ale Romaniei
Este cât se poate de adevărat că reglementările actuale privind schema de sprijin a consumatorilor de energie din România nu mai sunt de actualitate, atâta vreme cât asistăm la scăderea prețurilor atât la energia electrică cât și la gazele naturale. Pe piața Spot, prețurile se apropie, sau chiar ating niveluri echivalente cu cele stabilite prin regimul de plafonare. Este o conjunctura, desigur, pe care am anticipat-o încă din momentul în care Guvernul a ales să introduce măsuri de sprijin pentru consumatori până în 2025. Cu alte cuvinte, piața de energie și gaze să fie reglementată încă doi ani de aici încolo. Evident că realitatea ne-a demonstrat că intervenția statului într-o piață concurențială este riscantă din cel puțin două puncta de vedere: costurile asumate de către stat nu pot fi suportate de la buget, dezechilibrele care apar nu pot fi gestionate de nici un fel. Colac peste pupăză, pe lângă incapacitatea autorităților de la București de a gestiona situația, mai vine și Comisia Europeană să ne indice ce trebuie să facem de acum încolo. Asta în condițiile în care fiecare stat membru are politicile sale de protecție a consumatorilor. Iată ce avertisment am primit ieri:
Comisia Europeana a formulat ieri trei recomandări specifice de ţară pentru România, în cadrul Pachetului de primăvară al Semestrului European 2023.

Electrometer is measuring power consumption. Coins in foreground. Expensive electricity concept. 3D rendered illustration.
Prima recomandare este aceea de a derula politici fiscale în conformitate cu Recomandarea Consiliului din 18 iunie 2021, având ca scop încheierea situaţiei de deficit public excesiv în România până în 2024, şi întărirea poziţiei externe a României, scrie Agerpres.
În acest sens, Comisia Europeană recomandă României să pună capăt măsurilor de sprijin pentru preţurile la energie, până la finele acestui an, şi să utilizeze economiile rezultate astfel pentru reducerea deficitului. „În situaţia în care noi majorări de preţuri la energie vor necesita implementarea de măsuri de sprijin, acestea ar trebui să fie concentrate pe protejarea gospodăriilor şi firmelor vulnerabile, să fie accesibile din punct de vedere fiscal şi să păstreze stimulentele pentru economisirea energiei”, se arată în recomandările emise miercuri de Comisia Europeană.
De asemenea, România trebuie să menţină investiţiile publice şi să asigure o absorbţie eficientă a granturilor din Mecanismul de redresare şi rezilienţă dar şi a altor fonduri europene, mai ales pentru a susţine tranziţia ecologică şi digitală. Pentru perioada de după 2024, România ar trebui să urmeze o strategie fiscală pe temen mediu de consolidare graduală şi sustenabilă, combinată cu investiţii şi reforme care să permită o creştere sustenabilă mai mare şi o poziţi fiscală prudentă.
Cea de-a doua recomandare vizează asigurarea unei guvernanţe eficiente şi întărirea capacităţii administrative pentru a permite o implementare rapidă a planului de redresare şi rezilienţă. În acest sens este menţionată o finalizare rapidă a capitolului REPowerEU, în vederea începerii rapide a implementării sale. De asemenea, România trebuie să continue cu implementarea rapidă a programelor de politici de coeziune, care sunt complementare cu sinergiile din planul de redresare şi rezilienţă.
Cea de-a treia recomandare a Comisiei este reducerea dependenţei de combustibilii fosili şi accelerarea tranziţiei la energia verde, în special printr-o extindere mai rapidă a energiilor regenerabile şi îmbunătăţirea capacităţii reţelelor astfel încât noile capacităţi de producţie să poată opera pe piaţă. României i se recomandă să îşi îmbunătăţească eficienţa energetică şi eforturile privind renovarea energetică a clădirilor, inclusiv prin oferirea unui acces mai bun la informare şi soluţii de finanţare sustenabilă. De asemenea, România trebuie să îşi îmbunătăţească eforturile destinate dobândirii de compenteţe necesare în cadrul tranziţiei energetice.
Recomandările specifice fiecărei ţări adoptate în cadrul semestrului european le oferă statelor membre orientări care să le ajute să răspundă adecvat atât noilor provocări, cât şi celor persistente, şi să îndeplinească principalele obiective strategice comune.
Preşedintele Klaus Iohannis a cerut Parlamentului reexaminare legii care a adus cele mai recente modificări la reglementarea pieței de energie, scrie News.ro. Printre modificări se regăsesc relaxarea supraimpozitării în domeniu, regularizările de facturi și semi-reglementarea pieței angro, care prevede un mecanism achiziția centralizată la preț fix de 450 lei/MWh.
Cererea președintelui vine după ce Comisia Europeană a lansat o procedură de infringement împotriva României, considerând că mecanismul obligatoriu de achiziție centralizată de energie electrică ar reprezenta o formă de restricționare a exporturilor de electricitate, dat fiind că direcționează o bună parte din energia produsă în România către clienți locali.
„Legea supusă reexaminării aprobă, cu modificări şi completări, măsurile adoptate de Guvern în luna noiembrie 2022 în domeniul energiei, ca ajustare a unor măsuri anterior adoptate, în luna martie 2022, şi care vizau protecţia clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023, în contextul creşterii preţului pe pieţele de energie electrică şi gaze naturale la nivel internaţional, precum şi al efectelor provocate de aceste creşteri, ţinând cont de prevederile Regulamentului (UE) 2022/1.854 al Consiliului din 6 octombrie 2022 privind o intervenţie de urgenţă pentru abordarea problemei preţurilor ridicate la energie. Considerăm, însă, că o parte dintre dispoziţiile nou-introduse prin legea de aprobare a OUG nr. 153/2022 sunt de natură a genera disfuncţionalităţi şi dezechilibre în implementare şi, prin urmare, se impun a fi reanalizate de către Parlament”, arată şeful statului, în textul cererii de reexaminare.
El mai arată că în condiţiile în care asupra actului normativ de bază – OUG nr. 27/2022 – legiuitorul a intervenit atât anterior emiterii OUG nr. 153/2022, cât şi după intrarea în vigoare a acesteia, legea supusă reexaminării include, cu titlu de modificări şi completări, intervenţia asupra unor aspecte de fond reglementate mai puţin prin OUG nr. 153/2022 şi majoritar prin OUG nr. 27/2022, reprezentând, în fapt, o nouă “corectare” a sistemului instituit şi actualizat succesiv cu privire la măsurile pe piaţa energiei electrice şi a gazelor naturale.
Acesta oferă ca exemplu faptul că legea cuprinde intervenţii asupra unor perioade şi tarife prevăzute iniţial de OUG nr. 27/2022 pentru emiterea de facturi de regularizare şi asupra categoriilor de operatori obligaţi la plata unei contribuţii la Fondul de Tranziţie Energetică, contribuţie instituită „începând cu data de 1 septembrie 2022, pe perioada de aplicare a dispoziţiilor ordonanţei de urgenţă”;
„completarea regimului sancţionator prevăzut de OUG nr. 27/2022 în legătură cu abateri de la Mecanismul privind achiziţia centralizată de energie electrică instituit pe perioada 1 ianuarie 2023-31 martie 2025; adăugarea unei noi contravenţii – nesemnarea contractului-cadru/actelor adiţionale cu OPCOM, în termen de maxim 3 zile lucrătoare, în forma publicată de OPCOM; modificarea Mecanismului de achiziţie centralizată de energie electrică; modificarea modului de calcul al contribuţiilor la Fondul de Tranziţie Energetică”, conform sursei citate.
„Rezultatul acestui proces, raportat la numărul şi amploarea intervenţiilor de actualizare a actului normativ de bază, îl constituie instituirea unui mecanism complicat, susceptibil de interpretări şi deficienţe în aplicare, şi care nu mai răspunde, într-o măsură rezonabilă, cerinţelor privind transparenţa şi predictibilitatea ori celor privind eficienţa şi operativitatea în aplicare”, argumentează Klaus Iohannis.
Preşedintele României susţine că, în lipsa oricăror clarificări suplimentare, este interpretabilă stabilirea, în a doua jumătate a lunii mai 2023, a unor tarife de facturare pentru un consum aferent anului 2022 concomitent cu obligarea furnizorilor la a emite “în semestrul 1 al anului 2023 facturi de regularizare a consumului facturat anterior aferent anului 2022”. Similar, din considerente de aplicabilitate, preşedintele Iohannis afirmă că este discutabilă instituirea unui mecanism diferit de cuantificare a cantităţilor de energie electrică “în luna ianuarie 2023”, prin exceptare de la anumite prevederi.
Iohannis adaugă că la momentul adoptării OUG nr. 153/2022, mecanismul instituit prin actul normativ de bază şi, ulterior, actualizat, a implicat, prin însăşi natura dispoziţiilor, utilizarea rezultatului estimat/al analizelor de impact aferente, inclusiv în fundamentarea unor venituri şi, respectiv, cheltuieli bugetare specifice.
Acesta menţionează că este o aşteptare rezonabilă ca noile dispoziţii să aibă inclusiv impact asupra bugetului general consolidat.
Şeful statului mai argumentează că noile dispoziţii sunt susceptibile a diminua veniturile provenite din contribuţii la Fond ale producătorilor de energie electrică, în special cei din surse regenerabile, prin limitarea reţinerii la sursă a diferenţelor din contractele de hedging doar la entităţile stabilite în România, respectiv prin scutirea de la plată şi a „companiilor care furnizează servicii de echilibrare cu putere instalată mai mică de 10 MW”.
Referitor la impactul asupra cheltuielilor bugetare, în cazul consumatorilor noncasnici de gaze naturale, dacă în anul 2022 consumul anual a scăzut sub pragul de 50.000 Mwh/an, întreg consumul de gaze naturale pe 2022 se va refactura cu preţul plafonat de 0,37 lei/kWh, compensarea urmând a fi decontată de la bugetul de stat.
Şeful statului mai consideră că, în condiţiile în care iniţiativa legislativă implică, în mod evident, modificări ale prevederilor bugetului de stat, legiuitorul avea obligaţia ca aspectele de natura celor indicate să fie corect şi complet detaliate, respectiv în fişa financiară.
„În contextul crizei energiei, ca parte a măsurilor destinate consolidării securităţii energetice şi protecţiei clienţilor finali din piaţa de energie electrică, a fost instituit un Mecanism de achiziţie centralizată de energie electrică şi că prin legea transmisă spre promulgare, Parlamentul a intervenit, pe fond, asupra unor aspecte din cadrul Anexei nr. 11, fără a detalia însă, în mod adecvat, modul în care noile dispoziţii afectează sau nu funcţionarea echilibrată şi conformă a pieţei de profil, în ansamblul său, în special prin modificarea modului de funcţionare a Mecanismului de achiziţie centralizată de energie electrică. Considerăm necesară reanalizarea soluţiilor legislative de modificare şi completare a dispoziţiilor privind Mecanismul de achiziţie centralizată de energie electrică. O fundamentare temeinică şi detaliată a soluţiilor legislative în discuţie este necesară şi obligatorie nu doar în scop de informare, ci şi pentru a permite o evaluare adecvată a modului în care sunt respectate limitele impuse prin art. 8 din Regulament, avut în vedere la emiterea OUG nr. 153/2022”, conchide preşedintele Klaus Iohannis, în solicitarea de reexaminare transmisă Parlamentului.