Noul ministru al Energiei moare de grija vulnerabililor, dar nu scoate o vorbă despre reforma sistemului energetic.

Nu știm pe ce criterii a fost desemnat Bogdan Ivan ministru al Energiei, în condițiile în care în viața lui nu a avut de a face cu acest sector, domnia sa fiind absolvent al unei facultăți de comunicare. Adică, un fel de PR-ist. În urmă cu doi ani, când la Ministerul Energiei a fost desemnat Sebastian Burduja, ne-am pus cam același semn de întrebare, tocmai pentru că specializarea domnului Burduja nu avea legătură cu energia. A făcut ce n-a făcut între timp, s-a înconjurat de oameni tineri și calificați iar în scurt timp, domnul Burduja a reușit să înțeleagă domeniul precum un specialist cu experiență. Cel puțin la modul teoretic, Sebastian Burduja lăsa impresia că știe despre ce vorbește.

Marele lui succes în cei doi ani de ministeriat a fost acela că a reușit să deblocheze banii din Fondul de Modernizare și să stimuleze investițiile în energia regenerabilă, în paralel cu restructurarea ministerului, cu deblocarea unor proiecte energetice vechi și, nu în ultimul rând, elaborarea Strategiei Energetice ținută ani la rând la sertar. Nereușitele lui Sebastian Burduja sunt multe și unele au și explicații. Centrala de la Iernut nu este încă terminată, investițiile în centrale pe gaze și energie regenerabilă la Complexul Energetic Oltenia sunt încă în fază de licitație, construcția Unităților 3 și 4 de la Cernavodă parcurge pași de melc etc. Dar, cea mai mare nereușită a ministrului Sebastian Burduja este aceea că nu a putut sparge caracatița din fruntea companiilor de stat și reformarea acestora, motiv pentru care suntem pe punctul să pierdem și bani din PNNR.

Nu vrem să ne amăgim, atribuțiile ministrului energiei sunt oarecum limitate și nu se pot pune exclusiv în cârca lui evoluția prețului, disfuncționalitățile din piața de energie, favorizarea unora dintre producători, întârzierile la decontare pentru furnizori și multe alte aspect criticate de noi în ultimii doi ani. De bine de rău însă, Sebastian Burduja a începu să miște lucrurile și să înțeleagă marile probleme ale sistemului energetic. Tocmai pe când se lansa mai adânc în rezolvarea problemelor zborul i-a fost curmat și a fost schimbat. De ce? Care-I explicația?

Că a fost schimbat Sebastian Burduja nu este un capăt de cer, întrebarea este cu cine a fost schimbat? Cu domnul Bogdan Ivan, specialist în comunicare, zice-se. Păi dacă așa s-a considerat, că Ministerul Energiei are nevoie de un bun communicator, înseamnă că noi suntem depășiți de evenimente. Apropo, domnul Burduja a beneficat de aportul unor specialiști din minister pe care a avut bunul simț să-I asculte și să-I consulte. Unii dintre ei au plecat între timp. Oare domnul Bogdan Ivan cu ce specialiști va veni în noua sa echipă, pentru că domnia sa habar nu are cu ce se mănâncă strategia energetică. Dacă va ține seama de ea, evident. Cu ce s-a făcut remarcat până acum domnul Ivan nu știm, dar sigur vrea să se facă remarcat încă de la audierile din Parlament. Care este marea grijă a noului ministru?

Bogdan Ivan, ministrul PSD propus al Energiei și validat de parlamentari, a declarat presei după audieri că “ se calculează” în ce măsură poate fi prelungită actuala schemă de prețuri plafonate, astfel încât, înainte de liberalizare, să poată fi în vigoare legislația prin care clienții vulnerabili vor primi bani de la stat pentru plata unei părți din factura la energie.

Cu doar șapte zile înainte de termenul legal până la desființarea prețurilor plafonate la energie, Bogdan Ivan, noul ministru al Energiei dă de înțeles că momentul liberalizării ar putea fi amânat, până la momentul în care schema de sprijin pentru consumatorii vulerabili va fi definitivată. Asta este o adevărată revoluție. Nimic despre amenințările sistemului energetic, despre restructurarea companiilor de stat, despre viitorul mixului energetic, despre anomaliile pieței sau despre o posibilă criză energetică. Grija domnului ministru este plafonarea, subiect drag partidului din care face parte.

El a declarat ziariștilor, după audierile din Parlament, că trebuie găsită o soluție pentru a nu ajunge în conflict cu UE (“un infringement ar fi un dezastru”) dar că e nevoie de un mecanism simplu pentru ca oamenii pentru care o creștere de factură de 30 de lei înseamnă “mult” să poată primii ajutorul de la stat. Ajutor despre care nici acum nu se știe dacă va fi de 36 sau 72 de lei pe lună.

„Astăzi sunt aproximativ 3,7 milioane de români care au consumat în medie 57 kWh. Putem să vorbim de un apartament mic. În această formulă este evident că vorbim despre persoane cărora li se adresează această schema, de aproximativ 3,7 milioane de beneficiari. Este o discuție daca mecanismul propus initial de un voucher care sa fie acordat in baza venitului persoanelor din gospodărie, care a propus ca persoanele singure să aibă sub 2.500 de lei și unde sunt mai multe persoane într-o locuință sa fie mecanism pentru venituri până la 1.700 lei. Plecand de la această premisă, se face un calcul dacă vorbim de o alocare bugetară pentru un voucher de 72 sau 36 lei și e o decizie care va trebui luată la nivel guvernamental. E o decizie care depinde mult de ministerul Finanțelor și de cum vom face operațional acest mecanism.

A doua discuție este despre cum putem să evităm procedura de infringement care este asociată schemei de plafonare-compensare care este valabilă până la data de 30 iunie. Și acolo am început împreuna cu ministrul Burduja discuții cu Comisia Europeană și cu alte state din Europa Centrală și de Est, care sunt într-o situația similară. pentru a face front comun și a explica Comisiei situația în care se află țara noastră și 3,7 milioane de oameni care riscă să aibă factura la energie dublată de la 30 și ceva de lei, 40 de lei, la 80 de lei.

Care este interesul meu? Pe de o parte să creștem capacitățile de energie ieftină pentru a echilibra piața și de a crea premise naturale pentru a scădea prețul energiei la consumatorul final, adică cei peste 8,2 milioane de români, și de a crea un mecanism de a-i proteja pe cei cu venituri foarte mici. Pentru un vârstic care are o pensie de până în 2000 de lei, faptul că va avea o cheltuială în plus de 40 de lei contează.

Și declarațiile pe această temă au continuat mult și bine. Cât despre adevăratele probleme ale sistemului să mai așteptăm până se va lămuri noul ministru ce și cum. Din păcate nu prea mai avem timp de învățat.