Nu canicula, sistarea subvenționării și creșterea TVA au majorat facturile la energie electrică, ci incompetența celor ce au gestionat sistemul energetic românesc

Asociația Furnizorilor de Energie încearcă să explice consumatorilor din România de ce facturile la energie electrică au crescut după eliminarea plafonării. Un demers care nu are nici o relevanță atâta vreme cât de la cel mai neinformat și până la cel mai informat consumator cu toții am înțeles că facturile vor crește. Canicula, creșterea TVA sau lipsa subvenției sunt doar aparențele, ceea ce se vede la suprafață. În realitate, dacă România are printre cele mai mari prețuri la energie din Europa, acest lucru se datorează haosului care s-a instalat în sistemul energetic în ultimii 35 de ani. Avem resurse, aveam capacități de generare dar plătim mai mult decât țările care nu au aproape nimic din ceea ce am moștenit noi. În continuare ne mișcăm haotic, iar ministrul Energiei se complace să constate că avem prețuri mari dar nu știe să explice de ce. Și mai grav este că nu știe cum să schimbe situația. Spune actualul ministru că va sesiza CSAT pentru faptul că importăm energie scumpă și vindem energie ieftină. Și ce ra putea face CSAT-ul în cazul ăsta atâta vreme cât importul-exportul de energie este o activitate comercială liberă, iar statul nu are nici un amestec? Pură propagandă. România pierde enorm din competitivitate pentru că are prețuri mari la energie electrică și va pierde în continuare dacă nu va ști cum să gestioneze un sistem depășit prin comparație cu alte țări europene. Ar fi cazul să ne întrebăm de ce avem o strategie energetică decă nimeni nu ține cont de ea. Ne invadează comunicatele de presă despre noi parcuri eoliene și fotovoltaice care urmează să apară dar nimeni nu ia în considerare influența lor asupra sistemului. Totul este de-a valma, iar pentru ANRE a devenit o laudă că mai acordă ATR-uri pentru noi instalații. Nimeni, în ultimii 35 de ani nu a avut o viziune de ansamblu asupra influențelor la care este supus sistemul energetic cu atât mai puțin o viziune de viitor. Ne îndreptăm conștienți spre haos în timp ce alții iau măsuri. Nu mai aducem în discuție inteligența artificială și consumul pe care îl va genera în următorii ani. Reșelele sunt la pământ, iar ca să invoci un consum pe timp de caniculă de o medie de 6000-7000 de MW, pe care nu îl poți asigura, este o inepție. Nu au consumat întreprinderile comuniste (peste 10.000 de MW) pe cât vor consuma serverele inteligenței artificiale. Așa că să ne ținem bine.

Ca să înțelegeți cât de superficiali suntem când încercăm să găsim explicații la evoluția prețului energiei vă prezentăm comunicatul de mai jos:

Facturile de energie electrică aferente consumului din luna iulie și, parțial, din august reflectă o creștere față de perioadele anterioare. Această majorare este determinată de trei factori principali:

• Creșterea consumului înregistrat în perioada caniculară, generat de utilizarea intensivă a aparatelor de climatizare și a altor echipamente electrice menite să asigure confortul termic în contextul temperaturilor ridicate.
• Încetarea subvenționării prețului energiei electrice de la 1 iulie 2025, odată cu încheierea schemei de sprijin implementate de autorități în perioada noiembrie 2021 – iunie 2025.
• Majorarea cotei TVA de la 19% la 21%, aplicabilă începând cu 1 august 2025 tuturor facturilor emise după această dată.

„Este adevărat că facturile sunt mai mari față de cele obisnuite din ultimii ani. Încetarea subvenționării de către stat, consumul crescut cauzat de caniculă și majorarea TVA sunt cauzele directe ale acestei evoluții. Este important ca publicul să înțeleagă contextul complet al acestor schimbări”, a declarat Laurențiu Urluescu, președintele AFEER.

Începând cu 1 iulie 2025, autoritățile au decis încetarea subvenționării prețului energiei electrice, măsură care a fost aplicată în ultimii ani prin schema de plafonare și compensare finanțată de la bugetul de stat. Astfel, în perioada noiembrie 2021 – iunie 2025, consumatorii casnici au beneficiat de sprijin din partea statului, ceea ce a menținut facturile la un nivel redus, în pofida fluctuațiilor piețelor energetice internaționale. Odată cu eliminarea acestei scheme de sprijin, consumatorii achită, începând cu luna iulie, prețul integral prevăzut în contractele comerciale încheiate cu furnizorii de energie.

„Să nu uităm că, după pandemia de coronavirus și criza sanitară asociată, România – ca întreaga Europă – s-a confruntat cu o succesiune de crize: economică, apoi energetică. Inițial, am asistat la o creștere accelerată a prețurilor certificatelor de emisii de carbon, care au ajuns la aproape 100 euro pe unitate, impactând direct costul final al energiei electrice. Ulterior, declanșarea conflictului militar din Ucraina a generat un nou val de scumpiri pe piața energetică.

În perioada 2022 – 2023, și parțial chiar în 2024, prețurile reale de furnizare de energie electrică au ajuns la 2–3 lei/kWh, iar în regim de Furnizor de Ultimă Instanță (FUI) chiar la 4–5 lei/kWh. Prin măsurile de plafonare adoptate de autorități, consumatorii casnici au plătit prețuri subvenționate, de 0,68 lei, 0,80 lei sau maximum 1,30 lei/kWh, în funcție de tranșa de consum. Practic, diferența dintre prețul real și tariful achitat de client era acoperită de la bugetul de stat.  În practică, schema de compensare a fost susținută de furnizori, statul având încă de decontat acestora aproximativ 6–8 miliarde de lei. Odată cu eliminarea acestei subvenții, întreaga valoare a facturii este suportată integral de către consumator.

Este important de menționat că, față de perioada de vârf 2022–2023, prețurile din contractele actuale au scăzut considerabil – în unele cazuri chiar la jumătate. Cu toate acestea, facturile sunt mai mari în comparație cu cele din lunile anterioare, deoarece consumatorii nu mai beneficiază de protecția oferită prin plafonare, iar TVA-ul a fost majorat”, precizează Laurențiu Urluescu.

Pentru consumatorii casnici – vulnerabili, aflați în situație de sărăcie energetică, autoritățile au introdus, prin OUG nr. 35/2025, un mecanism de sprijin care prevede un ajutor lunar de 50 lei pentru plata facturii la energia electrică.

Conform OUG 35/2025, cca 1,3 milioane gospodării întâmpină probleme cu plata facturilor. Însă, nu toți românii se califică la vulnerabili!

Înțelegem preocuparea clienților, mai ales a celor care aveau un consum sub 100 kWh/lună, dar care nu sunt neapărat vulnerabili și, în consecință, nu beneficiază de noile subvenții. Dacă, până la 30 iunie 2025, aceștia plăteau o factură de maxim 68 lei/lună, de la 1 iulie au ajuns să plătească mai mult decat dublu! Pe de o parte, pentru că prețul nu mai este plafonat și subventionat de stat, ci este prețul real, din contract. Pe de altă parte, cel mai probabil, le-a crescut consumul: cum toată vara a fost una caniculară, mulți au utilizat ventilatoare sau aparate de aer condiționate, iar consumul le-a crescut simtitor. De exemplu la o crestere de consum de la 100 la 150 kWh/lună, cu noul TVA de 21%, factura ajunge spre 200 lei/lună, aproape o triplare… Impactul asupra populației este, într-adevăr, foarte mare!

„Si nu numai cei care au consum sub 100 kWh/lună vor fi afectati de noul nivel al facturii; încetarea sprijinului direct din partea statului, alături de consumul crescut și taxele majorate, au dus la o creștere evidentă a facturilor pentru majoritatea consumatorilor. Aproximativ 7 milioane de gospodării din România consumă lunar sub 200 kWh, ceea ce înseamnă că impactul este larg răspândit”, a mai spus președintele asociației furnizorilor.

AFEER continuă campania „Un consumator informat este un consumator protejat” și încurajează consumatorii:

• să consulte ofertele disponibile pe site-urile furnizorilor și pe pagina ANRE,
• să aleagă ofertele din contractele potrivite profilului lor de consum,
• să reducă risipa prin utilizarea eficientă a energiei.

Sunt furnizori care oferă pachete avantajoase, inclusiv înlocuirea aparatelor electrocasnice cu unele moderne, cu consum redus, afirmă Urluescu.

AFEER susține o piață competitivă, transparentă și funcțională, bazată pe responsabilitate, valori europene și protecția mediului.