Producătorii din domeniul energiei regenerabile reclamă discriminările la care sunt supuși investitorii privați față de societățile cu capital de stat
Lege pentru toți!
Cerem la unison eliminarea barierelor legislative care stopează România să redevină exportator de energie.
RPIA (Asociația Industriei Fotovoltaice din România), RWEA (Asociația Română pentru Energie Eoliană) și PATRES (Organizația Patronală a Producătorilor de Energie Regenerabilă din Romania), reprezentând producători, dezvoltatori și prestatori de servicii și echipamente din sectorul energiei regenerabile, cu o putere totală instalată de aproximativ 5 GW, solicită Guvernului reanalizarea proiectului de Ordonanță de urgență privind unele măsuri pentru realizarea investițiilor necesare dezvoltării infrastructurii energetice a României finanțate din fonduri alocate în cadrul capitolului REPowerEU.
Prevederile Proiectului OUG încalcă normele de concurență și de ajutor de stat și perturbă competitivitatea pe piața de energie prin derogarea exclusivă de la limita de 50 de hectare pentru obiectivele specifice producerii de energie electrică din surse regenerabile declarate de interes național și concesionarea directă a terenurilor de către Agenția Domeniilor Statului a terenurilor. În contextul în care entitățile publice acționează pe piață în competiție directă cu operatorii privați, dezvoltând capacități energetice indistinctibile, nu există nicio justificare obiectivă pentru exceptări legislative în considerarea unui interes național superior. Măsurile preconizate conduc la acordarea unui ajutor de stat care creează un avantaj concurențial incompatibil cu piața internă și cu prevederile legislației europene, ca urmare a modificării condițiilor schimburilor comerciale într-un mod care contravine interesului comun.
Din preambulul Proiectului OUG rezultă că doar societățile deținute de stat vor beneficia de Măsurile prevăzute în document. Cităm din actul normativ: „se impune modificarea Legii nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în sensul derogării în cazul proiectelor implementate de entități ale Statului Român”. Conform Comunicării Comisiei Europene „un stat membru care introduce o diferențiere între întreprinderi trebuie să fie în măsură să demonstreze că aceasta este justificată de natura și economia generală a sistemului în cauză.” În cazul de față, nu există niciun element obiectiv relevant de diferențiere între societățile deținute de stat și cele private care să justifice crearea acestor avantaje, ambele categorii de societăți dezvoltând același gen de proiecte și fiind competitori pe aceeași piață.
Ca formă de justificare, Nota de Fundamentare menționează expres „blocajul total” cauzat de modificările aduse Legii fondului funciar. Subliniem că această situație nu este rezultatul amendamentelor recente, ci al interpretării arbitrare a Legii 254/2022 de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, care blochează sistematic procedura de introducere a terenurilor agricole din extravilan în intravilan prin refuzul de a emite avizul privind clasa de calitate pentru terenuri cu o suprafață mai mare de 50 de hectare. MADR își motivează acțiunile prin referire la procedura reglementată de Legea 254/2022 privind excepțiile, act normativ care nu a adus nicio modificare regulilor generale de edificare a construcțiilor, limitându-se doar la a introduce o nouă excepție referitoare la proiectele regenerabile de mici dimensiuni. Ceea ce s-a dorit a fi o înlesnire administrativă pentru proiectele de mici dimensiuni, este interpretat de MADR drept singurul temei legal pentru dezvoltarea de proiecte regenerabile, în contradicție vădită cu dispozițiile Legii 18/1991 și Ordinului MADR 1056/2018 care reglementează în continuare procedura de introducere a terenurilor din extravilan în intravilan pentru realizarea construcțiilor.
În Adresa transmisă Premierului României, Dlui Nicolae Ciucă, Asociațiile de profil au prezentat soluțiile legislative pentru eliminarea blocajului pentru toți investitorii din piață, respectiv deblocarea proiectelor care depășesc 50 ha, prin unul dintre următoarele mecanisme:
– introducerea unei prevederi în Proiectul OUG prin care să se elimine limita de 50 de hectare din art. 92 alin. (2) lit. j) din Legea nr. 18/1991, astfel încât toate proiectele regenerabile să poată fi amplasate pe terenuri situate în extravilan având clasa de calitate III, IV sau V, indiferent de investitor și de suprafața terenului;
sau
– introducerea unei prevederi în Proiectul OUG conform căreia se prevede expres că obiectivele de investiții care nu se încadrează în art. 92 alin. (2) litera j) datorită faptului că depășesc 50 de hectare, procedura de autorizare se va derula potrivit art. 91 și 921 alin. (1) din Legea 18/1991 și art. 471 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismului (respectiv prin introducerea terenului în intravilan pe baza unui plan urbanistic zonal, urmată de scoaterea din circuitul agricol a suprafeței relevante din respectivul teren în temeiul articolului 23 alin. (3) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții).
RPIA, RWEA și PATRES solicită reanalizarea Proiectului OUG și modificarea acestuia în sensul eliminării prevederilor prin care se implementează Măsurile pentru realizarea investițiilor necesare dezvoltării infrastructurii energetice a României finanțate din fonduri alocate în cadrul capitolului REPowerEU. Cerem, așadar, deblocarea proiectelor care depășesc 50 ha pentru toți investitorii. Atingerea țintelor naționale și europene privind ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile nu poate deveni o realitate decât prin eforturile comune și colaborarea între sectorul public și cel privat, precum și în baza unui cadru legislativ stabil și predictibil, capabil să asigure menținerea unui mediu concurențial echilibrat.
Prezentăm mai jos scrisoarea adresată autorităților române
Către: Guvernul României
În atenția: Dlui Prim-ministru Nicolae-Ionel Ciucă
Spre știință: Dlui Președinte Bogdan Chirițoiu, Consiliul Concurenței
Dlui Ministru Virgil-Daniel Popescu, Ministerul Energiei
Dlui Ministru Petre Daea, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
Dlui Ministru Marcel-Ioan Boloș, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene
Referitor: Proiectul de ordonanță de urgență pentru realizarea investițiilor necesare dezvoltării infrastructurii energetice a României finanțate din fonduri alocate în cadrul capitolului RePowerEU, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative
București, 17 februarie 2023
Stimate Domnule Prim-Ministru,
RPIA – Asociația Industriei Fotovoltaice din România, reprezentând un număr de 29 de membri, producători, dezvoltatori, prestatori de servicii și echipamente din sectorul energiei fotovoltaice, RWEA – Asociația Română pentru Energie Eoliană și PATRES – Organizația Patronală a Producătorilor de Energie Regenerabilă din Romania vă transmit observațiile privind proiectul de Ordonanță de urgență privind unele măsuri pentru realizarea investițiilor necesare dezvoltării infrastructurii energetice a României finanțate din fonduri alocate în cadrul capitolului REPowerEU, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative („Proiectul OUG”), supus dezbaterii publice prin publicarea pe pagina de internet a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (“MADR”) la data de 7 februarie 2023.
Ne exprimăm îngrijorarea privind unele dintre măsurile propuse prin Proiectul OUG, care încalcă normele de concurență și de ajutor de stat și pot perturba grav concurența pe piață de energie. Avem în vedere, în principal, următoarele măsuri (“Măsurile”):
(i) derogarea de la limita de 50 de hectare doar pentru obiectivele specifice producerii de energie electrică din surse regenerabile declarate de interes național; și
(ii) concesionarea directă de către Agenția Domeniilor Statului (“ADS”) către entitățile publice a terenurilor aflate în domeniul public sau privat al statului și în administrarea ADS.
- PROIECTUL OUG ÎNCALCĂ PREVEDERILE LEGII CONCURENȚEI NR. 21/1996
Conform art. 8 alin (1) din Legea concurentei nr. 21/1996 (“Legea Concurenței”): „[s]unt interzise orice acțiuni sau inacțiuni ale autorităților și instituțiilor administrației publice centrale ori locale si ale entităților către care acestea își deleagă atribuțiile, care restrâng, împiedica sau denaturează concurență, precum: […] b) stabilirea de condiții discriminatorii pentru activitatea întreprinderilor (s.n.).”
În raport cu prevederile de mai sus, considerăm că Măsurile sunt profund anticoncurențiale și discriminatorii în contextul în care Hidroelectrica S.A. și celelalte entități publice titulare ale proiectelor ce vor fi declarate de interes național acționează pe piață în competiție directă cu operatorii privați, dezvoltând, cel puțin în sub-categoria proiectelor fotovoltaice, capacități energetice care nu se diferențiază în niciun fel de proiectele dezvoltate de aceștia din urmă. Prin urmare, nu există nicio justificare obiectivă pentru acordarea unei derogări legislative pentru entitățile publice în considerarea unui interes național superior.
În plus, distorsiunile pe piața de energie pot fi chiar și mai importante având în vedere că (i) Hidroelectrica S.A. ocupă o poziție dominantă pe piața de echilibrare[1] (datorită flexibilității oferite de tehnologia hidro) și (ii) este de așteptat că Măsurile vor conduce la creșterea cotei de piață a Hidroelectrica S.A. pe piața producerii și comercializării energiei electrice (ca urmare a creșterii capacităților de producere din surse regenerabile ce vor fi deținute de aceasta).
Totodată, Consiliul Concurenței a constatat încălcarea art. 8 alin. (1) din Legea Concurenței într-o speță similară[2], având ca obiect o serie de măsuri introduse de Guvern pentru decontarea de către Consiliul Național de Asigurări de Sănătate a serviciilor medicale doar pentru unitățile sanitare publice. Prin această decizie, Consiliul Concurenței menționa că, având în vedere că există suficiente similarități care plasează unitățile sanitare publice și private în condiții comparabile din punctul de vedere al prestării de servicii medicale finanțate public, “s-a realizat o distincție nejustificată între furnizori publici și privați, care nu se raportează la un indicator obiectiv de evaluare a serviciilor medicale, ci are în vedere doar criteriul public/privat”. Totodată, Consiliul a statuat că “se impune o gestionare imparțială și un tratament egal al mixului de furnizori de servicii medicale public-privat” și că “principiul egalității de tratament impune ca situații comparabile să nu fie tratate în mod diferit și ca situații diferite să nu fie tratate în același mod”.
- PROIECTUL OUG CONDUCE LA ACORDAREA UNUI AJUTOR DE STAT
În cele ce urmează vom arăta următoarele:
(i) Măsurile preconizate întrunesc toate condițiile pentru a fi calificate drept ajutor de stat;
(ii) pe cale de consecință, conform principiului standstill, autoritățile române sunt obligate să notifice Comisia Europeană și să aștepte decizia acesteia înainte de a pune în aplicare Măsurile; și
(iii) Măsurile nu întrunesc condițiile pentru a fi considerate de Comisia Europeană compatibile cu piața internă.
- Măsurile constituie ajutor de stat
Conform Art. 107 alin. (1)[3] din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (“TFUE”) și conform Comunicării Comisiei privind noțiunea de ajutor de stat astfel cum este menționată în articolul 107 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (“Comunicarea Comisiei”), o măsură reprezintă ajutor de stat dacă se îndeplinesc următoarele condiții:
- se creează un avantaj;
- avantajul este imputabil statului și se acordă prin intermediul resurselor de stat;
- avantajul este acordat în mod selectiv anumitor întreprinderi/categorii de întreprinderi; și
- avantajul denaturează/amenință să denatureze concurența și afectează schimburile comerciale dintre statele membre.
Măsurile îndeplinesc toate aceste condiții, după cum vom arăta succint mai jos.
1.1. Prin Măsuri se creează un avantaj
Conform punctului 66 din Comunicarea Comisiei, este calificat drept avantaj “orice beneficiu economic pe care întreprinderea nu l-ar fi putut obține în condiții normale de piață, și anume în absența intervenției statului”. În cazul de față, Măsurile au ca efect crearea unui beneficiu economic evident pentru beneficiarii acestora, prin faptul că:
(i) dobândesc acces direct la terenurile aflate în domeniul public și privat al statului, terenuri care pentru restul investitorilor au devenit o resursă tot mai greu de obținut;
(ii) pot dezvolta capacități de producere de mari dimensiuni, spre deosebire de ceilalți investitori pentru care, în fapt (așa cum vom arăta în Secțiunea III de mai jos), dezvoltarea de astfel de proiecte este limitată la 50 de hectare; acest tratament diferit le creează totodată un avantaj competitiv important din perspectiva posibilității de racordare a proiectelor în linii/stații de 400 kV care implică costuri foarte mari și care nu se justifică economic pentru proiecte de mici dimensiune (cum sunt proiectele fotovoltaice dezvoltate în limita a 50 de hectare).
1.2. Avantajul creat prin Măsuri este imputabil statului și privește resurse de stat
Măsurile sunt acordate de stat (prin intermediul Guvernului și ADS) și implică acces preferențial la resursele naturale aflate în domeniul public/privat al statului, precum și dobândirea de drepturi speciale legate de procedura de autorizare a proiectelor. Ambele au fost calificate de Comisia Europeană drept implicând resurse de stat[4].
1.3. Avantajul este acordat în mod selectiv anumitor societăți
În legătură cu această condiție, conform punctului 25 din Hotărârea Curții de Justiție Europene nr. C-6/12/2013 din 18 iulie 2013, “s-a stabilit în jurisprudența Curții că o putere discreționară care permite acestei autorități să stabilească beneficiarii sau condițiile în care se acordă măsura de sprijin nu poate fi considerată o măsură cu caracter general (s.n.)”.
În cazul de față, rezultă chiar din preambulul Proiectului OUG că destinatarii Măsurilor sunt doar societățile deținute de stat, respectiv “se impune modificarea Legii nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în sensul derogării în cazul proiectelor implementate de entități ale Statului Român (s.n.)”.
Conform punctului 141 din Comunicarea Comisiei, “un stat membru care introduce o diferențiere între întreprinderi trebuie să fie în măsură să demonstreze că diferențierea este justificată de natura și economia generală a sistemului în cauză.” În cazul de față, nu există niciun element obiectiv relevant de diferențiere între societățile deținute de stat și cele private care să justifice crearea acestor avantaje, ambele categorii de societăți dezvoltând același gen de proiecte și competiționând pe aceeași piață.
1.4. Avantajul creat prin Măsuri denaturează/amenință să denatureze concurența și afectează schimburile comerciale dintre statele membre
Conform punctului 187 din Comunicarea Comisiei, “o măsură acordată de stat denaturează sau amenință să denatureze concurența în cazul în care aceasta este susceptibilă să amelioreze poziția concurențială a beneficiarului în comparație cu celelalte întreprinderi cu care acesta concurează”. Totodată, conform punctului 189 din același document “este suficient că ajutorul îi permite să mențină o poziție competitivă mai puternică decât cea pe care ar fi menținut-o dacă ajutorul nu ar fi fost acordat”.
În cazul de față, așa cum am arătat mai sus, Măsurile preconizate le conferă beneficiarilor acestora o poziție competițională privilegiată în raport cu ceilalți investitori de pe piață prin faptul că:
(i) au acces preferențial la terenurile aflate în domeniul public și privat al statului (în timp ce restul investitorilor competiționează pentru terenurile private, fiind tot mai dificil de identificat terenuri potrivite – cu potențial solar/eolian ridicat, proximitate față de rețea, etc.); și
(ii) pot dezvolta proiecte de mari dimensiuni (spre deosebire de restul investitorilor care, în fapt, pot dezvolta proiecte doar în limita a 50 de hectare/obiectiv de investiție).
Totodată, prin acordarea avantajelor competitive sus menționate, beneficiarii Măsurilor preconizate vor putea dezvolta capacități de producere a energiei regenerabile într-un ritm accelerat față de restul investitorilor, putând astfel să obțină mult mai rapid dreptul de racordare la rețeaua publică de distribuție și transport al energiei electrice. Având în vedere capacitatea limitată a rețelei, precum și faptul că prioritatea în dobândirea dreptului de racordare se dobândește pe principiul “primul venit, primul servit”, aceste măsuri vor conduce implicit la îngreunarea pătrunderii pe piață a altor investitori. Un astfel de efect a fost calificat expres de Comisia Europeană ca afectând schimburile dintre statele membre.
Astfel, conform punctului 191 din Comunicarea Comisiei, “sprijinul public poate fi considerat ca având efect asupra schimburilor comerciale dintre statele membre inclusiv în cazul în care beneficiarul nu este direct implicat în schimburi comerciale transfrontaliere. De exemplu, subvenția poate îngreuna pătrunderea pe piață pentru operatori din alte state prin menținerea sau creșterea gradului de aprovizionare locală.”
- Măsurile nu pot fi puse în aplicare anterior autorizării acestora de către Comisia Europeană
Având în vedere că Măsurile îndeplinesc toate condițiile unui ajutor de stat, conform art. 108 din TFUE, autoritățile române au obligația să notifice Comisia Europeană cu privire la aceste Măsuri. Totodată, în virtutea principiului standstill, „înainte de pronunțarea unei decizii finale statul membru în cauză nu poate pune în aplicare măsurile preconizate.”
Dacă totuși Măsurile sunt puse în aplicare anterior obținerii unei decizii favorabile din partea Comisiei Europene, există riscul ca aceasta să pornească o investigație împotriva statului român (pentru punerea în aplicare a unui ajutor nenotificat) și, în cazul în care va decide că ajutorul de stat nu este compatibil cu piața internă, va dispune recuperarea acestuia.
- Ajutorul de stat acordat prin Măsuri nu este compatibil cu piața internă
Conform punctului 21 din Orientările din 2022 privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie (“Orientările”), pentru ca un ajutor de stat să fie compatibil cu piața internă, acesta trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
(i) să faciliteze dezvoltarea anumitor activități economice (condiție pozitivă); și
(ii) să nu modifice în mod nefavorabil condițiile schimburilor comerciale într-o măsură care contravine interesului comun (condiție negativă).
Potrivit Orientărilor, îndeplinirea condiției negative presupune, printre altele, ca ajutorul de stat:
(i) să fie necesar (să vizeze o situație de disfuncționalitate a pieței), adecvat (nu trebuie să existe o politică și un instrument de ajutor care permit obținerea acelorași rezultate în condițiile unui efect de denaturare mai redus) și proporțional (ajutorul trebuie să se limiteze la minimul necesar pentru realizarea activității; și
(ii) să evite efectele negative nejustificate asupra concurenței (în acest sens, Comisia Europeană considerând că schema deschisă unei game mai largi de beneficiari, “în special atunci când domeniul de aplicare a măsurii de ajutor include toți concurenții care doresc să furnizeze același serviciu, același produs” riscă să aibă un efect de denaturare a concurenței mai redus “decât sprijinul care vizează doar un număr mic de beneficiari specifici”);
Din cuprinsul Notei de fundamentare a Proiectului OUG (“Nota de Fundamentare”), constatăm că principalele disfuncționalități care se doresc a fi reparate prin Măsuri sunt, în esență:
(i) riscul neaccesării finanțării noului capitol REPowerEU din lipsa unui portofoliu de proiecte care poate asigura accesarea acestei finanțări;
(ii) provocările actuale de natură geopolitică care impun creșterea securității energetice prin promovarea de investiții;
(iii) necesitatea exploatării potențialului energetic al terenurilor neproductive sau slab productive administrate de ADS; și
(iv) blocajul actual privind dezvoltarea de proiecte de producere a energiei din surse regenerabile care depășesc 50 de hectare.
În raport cu aceste disfuncționalități, constatăm că Măsurile preconizate nu îndeplinesc condițiile pentru a fi considerate compatibile cu piața internă: ele nu sunt adecvate și proporționale și produc efecte nejustificate asupra concurenței. Astfel, având în vedere interesul sporit manifestat de investitorii privați de a investi în proiecte de producere a energiei electrice din surse regenerabile, aceleași rezultate pot fi obținute prin instrumente cu un impact mult redus asupra concurenței, respectiv prin (i) acordarea dreptului de concesiune tuturor investitorilor interesați, pe baze competitive și (ii) eliminarea blocajului cauzat de limita de 50 de hectare pentru toți investitorii. Totodată, atribuirea de către ADS a contractelor de concesiune pe baze competitive către orice investitor, ar conduce și la maximizare veniturilor ADS.
Conform punctului 73 din Orientări, “În cazurile în care măsura de ajutor propusă nu abordează o disfuncționalitate bine identificată a pieței într-un mod adecvat și proporțional […] tendința va fi ca efectele negative de denaturare a concurenței să depășească efectele pozitive ale măsurii. Prin urmare, Comisia va concluziona, probabil, că măsura de ajutor propusă este incompatibilă.”
III. ELIMINAREA BLOCAJULUI CAUZAT DE LIMITA DE 50 HA
Nota de Fundamentare menționează expres faptul că modificările aduse Legii fondului funciar nr. 18/1991 (“Legea 18/1991”) prin Legea nr. 254/2022 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi a altor acte normative (“Legea 254/2022”) au condus la “un blocaj total al dezvoltării unor astfel de proiecte”.
Subliniem faptul că acest blocaj nu a fost cauzat de Legea 254/2022, ci de modul în care aceasta este interpretată și pusă în aplicare de către MADR, așa cum vom arăta în continuare.
- Situația înainte de Legea 254/2022
Astfel, Conform Legii 18/1991 (anterior modificării acesteia prin Legea 254/2022), amplasarea de noi construcții era permisă doar pe terenuri aflate în intravilan. În cazul în care se avea în vedere amplasarea unei construcții pe un teren situat în extravilan, existau 2 opțiuni:
(i) introducerea terenului în cauză din extravilan în intravilan (printr-un PUZ aprobat cu avizul privind clasa de calitate a terenului emis de MADR), urmată de obținerea autorizatei de construire (unde scoaterea terenului din circuitul agricol are loc automat, prin eliberarea autorizației de construire); și
(ii) în mod excepțional, respectiv doar pentru tipurile de construcții prevăzute în art. 92 alin.(2) din Legea 18/1991, era permisă construirea pe terenuri situate în extravilan (terenuri agricole de clasa a III-a, a IV-a şi a V-a de calitate, având categoria de folosință arabil, pășune, vii și livezi, precum şi pe cele amenajate cu lucrări de îmbunătățiri funciare) în baza aprobării scoaterii definitive sau temporare din circuitul agricol și a autorizației de construire.
Anterior modificării aduse prin Legea 254/2022, proiectele regenerabile nu se încadrau în tipurile de construcții prevăzute la art. 92 alin.(2) din Legea 18/1991 astfel încât, singura opțiune pentru dezvoltarea de astfel de proiecte era introducerea terenurilor din extravilan în intravilan.
- Modificări aduse prin Legea 254/2022
Prin Legea 254/2022 au fost introduse în rândul excepțiilor de construcții care pot fi edificate în extravilan și obiectivele de investiții specifice producerii de energie electrică din surse regenerabile dacă acestea sunt dezvoltate pe terenuri în suprafață de maximum 50 hectare (prin introducerea lit. j) în cuprinsul art. 92 alin. (2) din Legea 81/1991).
Subliniem faptul că Legea 254/2022 nu a adus nicio modificare regulilor generale de edificare a construcțiilor impuse de Legea 18/1991 (menționate în Secțiunea 1 de mai sus), acest act normativ limitându-se doar la a introduce o nouă excepție (noua lit. j) din art. 92 alin. (2) din Legea 18/1991) referitoare la proiectele regenerabile mici (maxim 50 hectare).
- Practica MADR
În ciuda faptului că scopul declarat al Legii 254/2022 a fost să simplifice procedurile administrative de autorizare a proiectelor regenerabile, modul în care această lege este interpretată și pusă în aplicare de MADR conduce la un blocaj în dezvoltarea de astfel de proiecte.
Mai exact, reprezentanți MADR au blocat procedura de introducere a terenurilor agricole din extravilan în intravilan refuzând să mai emită avizul privind clasa de calitate a terenului necesar în procedura de introducere a terenului din extravilan în intravilan pentru terenuri cu o suprafață mai mare de 50 de hectare. Refuzul a fost justificat prin faptul că obiectivele specifice producerii de energie electrică din surse regenerabile nu mai pot fi dezvoltate pe terenuri care depășesc 50 ha, indicând totodată faptul că dezvoltatorii de astfel de proiecte pot să urmeze doar procedura reglementată de Legea 254/2022 privind excepțiile (construirea obiectivelor în extravilan, prin scoaterea terenului din circuitul agricol urmată de obținerea autorizației de construire conform procedurii din secțiunea 1 lit. (b) de mai sus).
Constatăm astfel că ceea ce s-a dorit a fi o înlesnire administrativă pentru proiectele de mici dimensiuni, este interpretat de MADR drept singurul temei legal pentru dezvoltarea de proiecte regenerabile. Lăsând la o parte impactul devastator creat de o astfel de interpretare, ea este în contradicție vădită cu dispozițiile Legii 18/1991 și Ordinului MADR 1056/2018 care reglementează în continuare (ulterior intrării în vigoare a modificărilor aduse prin Legea 254/2022) procedura de introducere a terenurilor din extravilan în intravilan pentru realizarea construcțiilor.
- Soluții pentru eliminarea blocajului
În linie cu comentariile anterioare legate de efectele discriminatorii și anticoncurențiale ale eliminării limitei de 50 ha doar pentru entitățile de stat, precum și având în vedere că blocajul existent nu este cauzat de o prevedere legală, ci de o interpretare incorectă din partea MADR a prevederilor legale existente, vă adresăm rugămintea de a elimina acest blocaj pentru toți investitorii din piață prin unul dintre următoarele mecanisme:
(i) introducerea unei prevederi în Proiectul OUG prin care să se elimine limita de 50 de hectare din art. 92 alin. (2) lit. j) din Legea nr. 18/1991, astfel încât toate proiectele regenerabile să poată fi amplasate pe terenuri situate în extravilan având clasa de calitate III, IV sau V, indiferent de investitor și de suprafața terenului; sau
(ii) introducerea unei prevederi în Proiectul OUG conform căreia se prevede expres că obiectivele de investiții care nu se încadrează în art. 92 alin. (2) litera j) datorită faptului că depășesc 50 de hectare, procedura de autorizare se va derula potrivit art. 91 și 921 alin. (1) din Legea 18/1991 și art. 471 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismului (respectiv prin introducerea terenului în intravilan pe baza unui plan urbanistic zonal, urmată de scoaterea din circuitul agricol a suprafeței relevante din respectivul teren în temeiul articolului 23 alin. (3) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții).
Adițional soluțiilor pentru eliminarea blocajului, în completarea PLX nr. 763/2022 se propun următoarele modificări la legea nr. nr.254/2022, după cum urmează:
Legea 254/2022 | Propunere PATRES – RPIA – RWEA |
articolul 92 alineatul (2),
lit. j) specifice producerii de energie electrică din surse regenerabile: capacități de producție a energiei solare, energiei eoliene, energiei din biomasă, biolichide și biogaz, unități de stocare a electricității, stații de transformare sau alte sisteme similare care se pot amplasa pe terenurile agricole situate în extravilan, în suprafață de maximum 50 ha. |
articolul 92 alineatul (2),
lit. j) specifice producerii de energie electrică din surse regenerabile: capacități de producție a energiei solare, energiei eoliene, energiei din biomasă, biolichide și biogaz, unități de stocare a electricității, stații de transformare sau alte sisteme similare care se pot amplasa pe terenurile agricole situate în extravilan, in suprafața de maximum 50 ha care se pot scoate din circuitul agricol per proiect, o societate comerciala putând dezvolta si/sau deține mai multe proiecte a cate 50 de hectare. In cazul proiectelor de investiții care presupun racordarea la Rețeaua Electrica de Transport (RET) și la Rețeaua de Electrică de Distribuție, formată din stații si linii electrice cu tensiunea de linie nominala mai mare sau egala cu 110kV, operate de CNTEE Transelectrica SA și de operatorii de distribuție concesionari, nu se aplică limitarea suprafeței la 50 de hectare. |
articolul 92, alineatului (2)
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), pe terenurile agricole de clasa a III-a, a IV-a și a V-a de calitate, având categoria de folosință arabil, pășune, vii și livezi, precum și pe cele amenajate cu lucrări de îmbunătățiri funciare, situate în extravilan, în baza autorizației de construire și a aprobării scoaterii definitive sau temporare din circuitul agricol, pot fi amplasate următoarele obiective de investiție: |
Dupa articol (92), alineatul (2) se introduce un nou alineat (21) care va avea următorul cuprins : (21) Pe terenurile agricole din extravilan de clasa I și a II-a de calitate se pot amplasa, în baza autorizației de construire și a aprobării scoaterii definitive sau temporare din circuitul agricol: centrale eoliene, drumurile de legatura intre acestea, unităţi de stocare a electricităţii, unitati de productie si/sau de stocare a hidrogenului obtinut din surse regenerabile, staţii de transformare si lucrari de racordare la sistemul energetic national. |
Articolul 92, alineat (4^2)
În situația în care se realizează obiectivele prevăzute la alin. (2) lit. j), suprafața de teren agricol situată în extravilan, cu excepția terenurilor având categoria de folosință arabil, se poate utiliza în sistem dual atât pentru producția agricolă, cât și pentru producerea de energie electrică din surse regenerabile. În aceste cazuri, scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol se poate face numai pentru suprafețele de teren ocupate de aceste obiective de investiție, restul suprafeței rămânând în circuitul agricol. |
Articolul 92, alineat (4^2)
În situația în care se realizează obiectivele prevăzute la alin. (2) lit. j), suprafața de teren agricol situată în extravilan, cu excepția terenurilor având categoria de folosință arabil, se poate utiliza în sistem dual atât pentru producția agricolă si/sau pășunatul animalelor cât și pentru producerea de energie electrică din surse regenerabile. În aceste cazuri, scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol este necesara doar pentru suprafetele ocupate efectiv de constructii, ca de exemplu fundatia turbinei eoliene sau stalpii de sustinere ai structurii panourilor fotovoltaice, fundatia posturilor de transformare, etc se poate face numai pentru suprafețele de teren ocupate de aceste obiective de investiție, restul suprafeței rămânând în circuitul agricol. |
articolul 92 alineatul (6), lit. c)
c) amplasarea obiectivelor prevăzute la alin. (2) lit. j), în sistem dual, numai pentru suprafața utilizată pentru producția agricolă. |
articolul 92 alineatul (6), lit. c)
c) amplasarea obiectivelor prevăzute la alin. (2) lit. j), în sistem dual, numai pentru suprafața utilizată pentru producția agricolă si/sau pășunatul animalelor |
Articol nou: Articolul IV
Procedura de scoatere din circuitul agricol si procedura de utilizare in regim dual a terenurilor in cazul obiectivelor de investitii prevazute la Art articolul 92 alineatul (2), lit. j) se aproba prin Ordin al Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale în termen de maxim 30 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi. |
- CONCLUZII
Având în vedere cele de mai sus, vă solicităm reanalizarea Proiectului OUG și modificarea acestuia în sensul (i) eliminării prevederilor prin care se implementează Măsurile și (ii) introducerii uneia dintre soluțiile legislative propuse mai sus pentru deblocarea proiectelor care depășesc 50 ha.
În încheiere, dorim să menționăm că atingerea țintelor naționale și europene privind ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile nu poate deveni o realitate decât prin eforturile comune și colaborarea echitabilă între sectorul public și cel privat, precum și în baza unui cadru legislativ stabil și predictibil, capabil să asigure menținerea unui mediu concurențial echilibrat.
Cu stimă,
Florin Gheorghiu Dr.Prof.Univ. Viorel LEFTER Adrian Borotea
Președinte RPIA Președinte PATRES Vicepreședinte RWEA
______________________
[1] Decizia Consiliului Concurenței nr. 23 din 7 aprilie 2021 de acceptare a angajamentelor asumate de Hidroelectrica S.A. în cadrul investigației declanșate prin Ordinul președintelui Consiliului Concurenței nr. 1079 din 24 august 2018.
[2] Decizia Consiliului Concurenței nr. 69 din 13 decembrie 2017 referitoare la încălcarea art. 8 alin. (1) din Legea concurenței nr. 21/1996 republicată, cu modificările și completările ulterioare, de către Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Ministerul Finanțelor Publice și Guvernul României.
[3] “Cu excepția derogărilor prevăzute de tratate, sunt incompatibile cu piața internă ajutoarele acordate de state sau prin intermediul resurselor de stat, sub orice formă, care denaturează sau amenință să denatureze concurența prin favorizarea anumitor întreprinderi sau a producerii anumitor bunuri, în măsura în care acestea afectează schimburile comerciale dintre statele membre”
[4] A se vedea punctul 53 din Comunicarea Comisiei.